Care este diferența dintre eutanasie și sinuciderea asistată. În ce țări din Europa sunt permise

Care este diferența dintre eutanasie și sinuciderea asistată. În ce țări din Europa sunt permise
Eutanasia și sinuciderea asistată sunt adesea confundate
Ana Ionescu
Google Urmărește pe Google

Eutanasia și sinuciderea asistată sunt adesea confundate, însă între cele două există o diferență esențială.

În primul caz, medicul este cel care administrează substanțele care provoacă decesul pacientului, în timp ce, în cazul sinuciderii asistate, persoana care a solicitat procedura își administrează singură substanța, după ce primește ajutorul necesar în condițiile prevăzute de lege.

Regulile diferă considerabil de la o țară europeană la alta. În timp ce unele state permit eutanasia și sinuciderea asistată în condiții stricte, altele acceptă numai una dintre proceduri. În cea mai mare parte a Europei, eutanasia activă rămâne interzisă.

Care este diferența dintre eutanasie și sinuciderea asistată

Diferența principală ține de persoana care realizează actul final.

În cazul eutanasiei, un medic administrează pacientului, la cererea acestuia și cu respectarea condițiilor legale, medicamentele care provoacă decesul.

În cazul sinuciderii asistate, medicul sau o altă persoană autorizată, în funcție de legislația statului respectiv, facilitează accesul pacientului la mijloacele necesare, însă pacientul este cel care realizează actul final.

Distincția este prezentată foarte clar inclusiv de autoritățile din Țările de Jos. În cazul eutanasiei, medicul administrează substanțele, în timp ce în cazul sinuciderii asistate medicul îi oferă pacientului substanța, iar acesta o administrează singur.

Există și noțiunea de „eutanasie pasivă”, folosită uneori pentru situațiile în care un tratament care menține viața este oprit sau nu mai este început. Din punct de vedere juridic și medical, însă, aceste situații sunt tratate diferit de eutanasia activă, iar termenii nu trebuie confundați.

În ce țări din Europa este permisă eutanasia

În Uniunea Europeană, patru țări au în prezent legislație în vigoare care permite eutanasia administrată de un medic: Țările de Jos, Belgia, Luxemburg și Spania.

Țările de Jos au devenit, în 2002, primul stat din lume care a reglementat prin lege eutanasia. Procedura nu poate fi realizată pur și simplu la cererea pacientului. Medicul trebuie să respecte mai multe criterii legale.

Printre acestea se numără existența unei solicitări voluntare și bine analizate, suferința considerată insuportabilă și fără perspectivă de ameliorare, informarea pacientului asupra situației sale și concluzia că nu există o alternativă rezonabilă. De asemenea, trebuie consultat cel puțin un alt medic independent.

Nici măcar îndeplinirea condițiilor nu înseamnă că pacientul are automat dreptul la eutanasie. Autoritățile olandeze precizează că medicul nu este obligat să accepte solicitarea.

Belgia a legalizat eutanasia tot în 2002. Aici, cererea trebuie să fie voluntară, analizată și repetată și să nu fie rezultatul unor presiuni externe. Pacientul trebuie să se afle într-o situație medicală fără ieșire, provocată de una sau mai multe afecțiuni grave și incurabile, care produc o suferință constantă și insuportabilă.

Luxemburg a adoptat propriul cadru legal ulterior, iar Spania permite eutanasia în baza unei legi intrate în vigoare în 2021.

Unde este permisă doar sinuciderea asistată

Există și state europene care nu permit eutanasia activă, dar în care sinuciderea asistată poate fi posibilă în anumite condiții.

Parlamentul European include în această categorie Austria, Germania și Italia, fiecare având însă propriile reguli și propriul context juridic.

Un caz aparte este Elveția, care nu este membră a Uniunii Europene. Țara este cunoscută pentru regimul său privind sinuciderea asistată, permisă în anumite condiții de foarte mult timp.

Diferența față de eutanasie rămâne esențială: în cazul sinuciderii asistate, actul final trebuie realizat de persoana care a solicitat ajutorul.

De aceea, faptul că într-o anumită țară este permisă sinuciderea asistată nu înseamnă automat că acolo este legală și eutanasia.

Portugalia a adoptat o lege, dar situația este diferită

Portugalia apare frecvent pe listele țărilor europene care au legalizat moartea asistată, însă situația necesită o precizare.

Parlamentul portughez a adoptat în 2023 o legislație în acest domeniu. Potrivit unei analize publicate de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European în septembrie 2025, legea nu intrase însă în vigoare, după intervențiile președintelui și deciziile Curții Constituționale.

Și alte state europene au dezbătut sau pregătesc modificări legislative în domeniu, ceea ce înseamnă că harta țărilor în care eutanasia sau sinuciderea asistată sunt permise se poate modifica.

Ce se întâmplă în România

În România, eutanasia activă nu este legală.

Codul penal reglementează la articolul 190 „uciderea la cererea victimei”. Este vorba despre situația în care o persoană este ucisă la cererea sa explicită, serioasă, conștientă și repetată, dacă suferă de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă, atestată medical, care provoacă suferințe permanente și greu de suportat. Fapta se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani.

De asemenea, articolul 191 din Codul penal sancționează determinarea sau înlesnirea sinuciderii.

Prin urmare, România are o situație juridică diferită de cea din Belgia, Țările de Jos, Luxemburg sau Spania, unde au fost create proceduri legale speciale pentru anumite forme de moarte asistată.

Nu orice pacient cu o boală incurabilă poate solicita eutanasia

Un alt aspect important este că legalizarea eutanasiei într-o țară nu înseamnă că procedura poate fi solicitată și obținută de orice persoană diagnosticată cu o boală gravă.

Statele care o permit au stabilit criterii și proceduri diferite, care pot include evaluarea stării medicale, caracterul voluntar și repetat al cererii, existența unei suferințe considerate insuportabile, consultarea unor medici independenți și verificarea ulterioară a procedurii.

Există diferențe inclusiv în ceea ce privește vârsta pacientului, natura bolii sau condițiile în care un cetățean străin poate avea acces la procedură.

Din acest motiv, termenii „eutanasie”, „sinucidere asistată” și „moarte asistată” nu sunt sinonimi din punct de vedere juridic. Legislația fiecărei țări stabilește cine poate solicita o astfel de intervenție, cine poate participa la ea și care sunt condițiile care trebuie îndeplinite.