Uniformă obligatorie în școlile din România? 77% dintre români cred că ar reduce discriminarea dintre copii

Uniforma școlară revine în centrul dezbaterilor odată cu începutul anului școlar 2026-2027. O majoritate categorică a românilor consideră că introducerea unei ținute comune pentru elevi ar putea avea un efect important: diminuarea diferențelor sociale vizibile dintre copii și, implicit, reducerea discriminării.

Potrivit celui mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research, 77% dintre persoanele chestionate cred că uniforma școlară obligatorie ar reduce discriminarea dintre elevi în foarte mare sau destul de mare măsură. Cercetarea a fost realizată în perioada 1-7 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani.

Ce cred românii despre uniforma școlară obligatorie

Datele sondajului arată o susținere ridicată pentru această idee. Mai exact, 52,9% dintre respondenți cred în foarte mare măsură că uniforma obligatorie ar putea reduce discriminarea dintre elevi, iar alți 24,1% sunt de acord în destul de mare măsură. Împreună, cele două categorii reprezintă 77% dintre persoanele intervievate.

La polul opus, 20,6% dintre respondenți cred că uniforma ar contribui în mică măsură sau deloc la diminuarea discriminării. Alte 2,4% dintre persoanele chestionate nu au oferit un răspuns.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Susținerea este mai ridicată decât media în rândul femeilor, al persoanelor cu vârsta de cel puțin 60 de ani și al angajaților la stat. Autorii cercetării remarcă faptul că uniforma pare să fie percepută de populație mai degrabă ca o modalitate de reducere a diferențelor sociale vizibile decât ca o simplă măsură de disciplină.

Este uniforma obligatorie în prezent în școlile din România

Rezultatele sondajului nu înseamnă însă că, din anul școlar 2026-2027, toți elevii din România sunt obligați printr-o regulă națională să poarte aceeași uniformă. Unitățile de învățământ funcționează în baza ROFUIP și a propriilor regulamente, iar școlile pot stabili reguli referitoare la ținuta elevilor și la elementele de identificare. Ministerul Educației precizează că actualul ROFUIP este cel aprobat prin Ordinul nr. 5.726/2024, cu modificările și completările ulterioare.

Există însă o limită importantă: regulile privind uniforma nu pot fi folosite pentru a împiedica accesul copilului la educație. Potrivit explicațiilor privind aplicarea ROFUIP, elevul nu poate fi împiedicat să participe la cursuri și nici sancționat prin măsuri care îi limitează accesul la educație doar pentru că nu poartă uniforma școlii.

Prin urmare, trebuie făcută diferența între regulile interne privind ținuta și o eventuală obligativitate generală, stabilită la nivel național. În acest moment, sondajul INSCOP măsoară opinia populației și nu reprezintă anunțarea unei noi obligații pentru toți elevii.

De ce este uniforma asociată cu reducerea discriminării

Una dintre principalele explicații ține de diferențele economice dintre familii. Hainele, încălțămintea și accesoriile pot deveni, mai ales în rândul copiilor mai mari și al adolescenților, elemente prin care statutul financiar al familiei devine foarte vizibil.

O ținută comună poate diminua o parte dintre aceste diferențe la nivel vizual. Copiii nu mai vin zilnic la școală îmbrăcați în haine foarte diferite ca stil sau valoare, iar presiunea pentru anumite branduri sau articole vestimentare poate fi redusă.

Acest lucru nu înseamnă însă că uniforma elimină automat discriminarea. Diferențele sociale dintre copii pot rămâne vizibile prin telefoane, încălțăminte, ghiozdane, bani de buzunar, vacanțe sau activități extrașcolare. Uniforma poate reprezenta, așadar, doar unul dintre instrumentele prin care școala încearcă să creeze un mediu mai egal.

Românii vor reguli mai ferme în școli

Uniforma nu este singura măsură pentru care sondajul arată o susținere ridicată. Cercetarea indică o tendință mai amplă în rândul populației de a cere reguli și măsuri suplimentare în unitățile de învățământ.

Astfel, 83,4% dintre respondenți se declară de acord, în foarte mare sau destul de mare măsură, cu introducerea testării antidrog în rândul elevilor cu vârsta de peste 14 ani. În același timp, 74,5% susțin monitorizarea audio-video permanentă în sălile de clasă.

Opiniile sunt însă mult mai împărțite atunci când românii sunt întrebați cât de pregătite sunt școlile pentru noul an. 45,3% consideră că unitățile de învățământ sunt foarte bine sau destul de bine pregătite, în timp ce 45,5% le consideră destul de slab sau foarte slab pregătite.

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat prin interviuri telefonice în perioada 1-7 septembrie 2026. Eșantionul a cuprins 1.100 de persoane și este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

REVIEW Roborock Qrevo Edge 2 Flow – robotul cu mop tip rolă care se curăță singură și intră sub mobilă