06 feb. 2026 | 19:47

Semnal radio de la marginea sistemului solar. Astronomi amatori au prins Voyager 1 la 25 de miliarde km

ȘTIINȚĂ
Semnal radio de la marginea sistemului solar. Astronomi amatori au prins Voyager 1 la 25 de miliarde km
„Pale Blue Dot”, cea mai îndepărtată imagine a Pământului surprinsă vreodată, realizată de sonda NASA Voyager 1. (Foto NASA/IFLScience)

La aproape jumătate de secol de la lansare, sonda NASA Voyager 1 continuă să trimită semne slabe de viață dintr-un colț al spațiului în care foarte puține instrumente de pe Pământ mai pot „auzi” ceva. Un grup de astronomi amatori care a folosit radiotelescopul de la Observatorul Radio Dwingeloo, din nord-estul Țărilor de Jos, a reușit să detecteze semnalul navei spațiale aflate la peste 25 de miliarde de kilometri de Pământ.

Voyager 1, lansată în 1977, se află acum la aproximativ 171 unități astronomice (UA) de noi, unde 1 UA reprezintă distanța medie dintre Pământ și Soare. Pentru pasionații de astronomie, performanța echipei este cu atât mai impresionantă cu cât vorbim despre un semnal extrem de slab, pierdut în zgomotul de fond.

Cum au reușit amatorii să „audă” Voyager 1

Detecția a fost realizată de un grup din zona Amateur Radio in Space (AMSAT), folosind radiotelescopul istoric de la Dwingeloo. Ei mai „prinseseră” Voyager și în 2006, însă atunci sonda era la circa 14,7 miliarde de kilometri, mult mai aproape decât în prezent.

Provocarea principală este că Voyager 1 transmite telemetrie la aproximativ 8,4 GHz, iar telescopul Dwingeloo fusese proiectat pentru frecvențe mai joase. A fost necesară montarea unei antene noi, iar la astfel de frecvențe „plasa” reflectorizantă a antenei devine mai puțin eficientă, ceea ce face și mai dificilă recepția unui semnal atât de slab.

Pentru a scoate purtătoarea radio din zgomot, echipa a folosit predicții orbitale ale sondei, corectând schimbarea de frecvență (efect Doppler) produsă de mișcarea Pământului și a lui Voyager 1. Semnalul a putut fi observat „live” în sala de control, iar analiza ulterioară a confirmat că deplasarea Doppler corespunde sondei.

De ce semnalul e atât de slab și cât mai durează misiunea

NASA explică faptul că antenele trebuie să capteze informație dintr-o putere care lovește antena de ordinul 10^-16 wați, adică extrem de puțin. Prin comparație, un ceas digital de mână funcționează la un nivel de putere de zeci de miliarde de ori mai mare decât acest „fir” de semnal venit din adâncul spațiului.

Deși comunicațiile sunt stabile în prezent, sonda a trecut prin episoade tehnice dificile. La un moment dat, Voyager 1 a transmis un șir „gârbovit” de date din cauza unei memorii corupte și a ajuns chiar să-și oprească transmițătorul principal, problemă rezolvată în octombrie 2024 prin trecerea temporară pe un transmițător nefolosit din 1981.

Misiunea se apropie însă de final: combustibilul scade, iar NASA a închis treptat instrumente științifice pentru a menține funcțiile de bază. Estimările indică faptul că Voyager 1 ar putea fi oprită definitiv la începutul anilor 2030, moment după care orice detecție, fie de către NASA, fie de către amatori, va deveni practic imposibilă.