România are cei mai mulți proprietari din UE, însă locuințele sunt supraaglomerate. Ce mai arată datele Eurostat

România continuă să ocupe o poziție aparte în peisajul locuirii din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Deși este statul cu cel mai mare procent de proprietari de locuințe din UE, realitatea din interiorul acestor locuințe indică un nivel ridicat de supraaglomerare, situând țara noastră pe ultimele locuri în ceea ce privește spațiul de locuit disponibil per persoană.

România, lider la proprietatea locuinței în UE

Conform datelor Eurostat, peste 94% din populația României trăia în 2024 într-o locuință aflată în proprietate personală, acesta fiind cel mai mare procent dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. Mai exact, ponderea a ajuns la 94,3%, în scădere față de anul 2023, când nivelul era de 95,6%. Tendința descendentă este vizibilă și pe termen mai lung, având în vedere că, în 2020, peste 96% dintre români locuiau într-o casă sau într-un apartament pe care îl dețineau.

La nivelul Uniunii Europene, situația este diferită. În 2024, 68,4% dintre locuitorii UE dețineau locuința în care trăiau, procent ușor mai mic comparativ cu 2023, când era de 69,1%. După România, alte state cu un grad ridicat al proprietății locuinței sunt Slovacia, cu 93%, și Ungaria, cu 92%.

Eurostat subliniază că, în aproape toate statele membre, proporția proprietarilor este mai mare decât cea a chiriașilor, cu o excepție notabilă: Germania. Aici, mai mult de jumătate din populație, respectiv 53%, locuiește în locuințe închiriate. Germania este urmată de Austria, unde 46% dintre locuitori sunt chiriași, și de Danemarca, cu 39%.

Horoscop zilnic 6 februarie 2026. Zodia care riscă să rămână fără partener, o a treia persoană intervine în relație

Zodiile pentru care relaţiile ajung la un alt nivel. Horoscopul iubirii pentru săptămâna 9-15 februarie 2026

Casă sau apartament: unde locuiesc europenii

Statisticile Eurostat mai arată că, în 2024, puțin peste jumătate din populația Uniunii Europene, respectiv 51%, locuia într-o casă. Aproape 48% dintre europeni trăiau într-un apartament, iar aproximativ 1% locuiau în alte tipuri de spații, precum rulote sau case plutitoare.

Casele sunt forma dominantă de locuire în aproximativ două treimi dintre statele UE. Irlanda se detașează clar, cu 90% din populație locuind într-o casă. Urmează Țările de Jos și Belgia, ambele cu câte 77%, precum și Croația, cu 76%.

La polul opus, cele mai mari ponderi ale populației care locuiește în apartamente se regăsesc în Spania, unde procentul ajunge la 65%, Letonia, cu 64%, și Malta, cu 63%.

Spațiul de locuit, marea problemă a României

Dincolo de statutul de proprietar, calitatea locuirii este analizată de Eurostat și prin prisma dimensiunii locuințelor. La nivelul Uniunii Europene, mărimea medie a unei locuințe era de 1,7 camere per persoană în 2024.

România se află însă la coada clasamentului. Alături de Slovacia, țara noastră înregistrează doar 1,1 camere per persoană, cel mai scăzut nivel din UE. La celălalt capăt se situează Malta, cu 2,2 camere per persoană, urmată de Belgia, Luxemburg și Țările de Jos, fiecare cu câte 2,1 camere.

România, pe primul loc la supraaglomerare

Un alt indicator esențial privind condițiile de locuit este gradul de aglomerare. În 2024, România a înregistrat cea mai ridicată rată de supraaglomerare din Uniunea Europeană, cu 41% din populație trăind într-o locuință considerată aglomerată. Urmează Letonia, cu 39%, și Bulgaria, cu 34%.

La polul opus, cele mai scăzute niveluri de aglomerare au fost raportate în Cipru, cu doar 2%, și Malta, cu 4,5%. La nivelul întregii Uniuni Europene, 17% din populație locuia în 2024 în condiții de supraaglomerare, un procent aflat în scădere față de anul 2010, când nivelul era de 19%.