Senatul a votat legea privind prevenirea femicidului. Ce schimbări ar putea aduce Codului penal
Senatul a adoptat recent un proiect de lege cu un impact major asupra modului în care statul român abordează violența extremă împotriva femeilor. Inițiativa legislativă introduce, pentru prima dată, o definiție juridică a femicidului și creează un cadru coerent de prevenire, monitorizare și sancționare a acestui fenomen, aliniind legislația națională la standardele europene și la obligațiile asumate prin Convenția de la Istanbul.
Cum este definit femicidul
Noua lege pornește de la recunoașterea femicidului ca formă distinctă și de maximă gravitate a violenței bazate pe gen. Concret, femicidul este definit ca uciderea intenționată a unei femei sau decesul acesteia ca urmare a unor acte de violență, indiferent dacă autorul este un membru al familiei sau o altă persoană. Pentru o mai bună înțelegere și prevenire, legea clasifică femicidul în trei categorii: intim, non-intim și indirect.
Femicidul intim vizează crimele comise de un membru al familiei sau partener, motivate de control, dominație, restrângerea drepturilor victimei sau de justificări legate de tradiție, religie ori așa-numita „onoare”. Femicidul non-intim se referă la uciderea unei femei de către o terță persoană, în contexte precum exploatarea sexuală, traficul de persoane, violența sexuală, abuzul de putere sau orice situație în care motivul principal îl reprezintă genul victimei.
Femicidul indirect include cazurile în care moartea survine în urma unor practici precum mutilarea genitală feminină sau sinuciderea determinată de violența domestică ori de abuzurile din familie. Legea clarifică și faptul că tentativa de femicid este sancționabilă, chiar dacă victima supraviețuiește datorită intervenției altor persoane sau a îngrijirilor medicale.
Instituția care se va ocupa de aceste cazuri
Un element central al proiectului îl reprezintă monitorizarea sistematică a acestor fapte. Fără a crea o nouă instituție, legea atribuie această responsabilitate Observatorului Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor (ORAPO), structură care funcționează în cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române.
Poliția, parchetele, instanțele și institutele de medicină legală vor avea obligația să colecteze și să transmită anual date detaliate despre femicide și cazurile de violență domestică cu risc letal. Pe baza acestor informații, ORAPO va publica rapoarte anuale care vor analiza tipurile de femicid, evoluția fenomenului, profilul victimelor și al agresorilor, precum și impactul asupra copiilor rămași orfani.
Legea introduce și obligația folosirii unor instrumente standardizate de evaluare și gestionare a riscului în toate dosarele de violență domestică sau violență împotriva femeilor. Aceste instrumente vor lua în calcul nu doar pericolul imediat, ci și vulnerabilitățile multiple ale victimelor, dintr-o perspectivă intersecțională.
Este propusă și modificarea Codului Penal
În plan educațional, proiectul prevede integrarea temelor legate de egalitatea de gen, prevenirea violenței și etica relațiilor non-violente în programa școlară, fără a crea o disciplină separată. Profesorii vor beneficia de formare inițială și continuă, iar Ministerul Educației va putea finanța proiecte dedicate conștientizării publice.
Nu în ultimul rând, sunt propuse modificări importante ale Codului penal și ale Codului de procedură penală: pedepse mai aspre pentru infracțiuni comise pe fondul dominației sau al controlului asupra victimei, sancțiuni mai severe pentru încălcarea ordinelor de protecție, agravarea pedepselor pentru violența în familie și introducerea automată a nedemnității de a moșteni pentru autorii condamnați pentru fapte comise cu intenția de a ucide.
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat și de Camera Deputaților, promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial. Inițiatorii susțin că legea răspunde unei realități alarmante și oferă, în sfârșit, instrumente clare pentru prevenirea și combaterea femicidului în România.