Românii nu mai sunt interesați neapărat de salariu sau beneficii când își aleg locul de muncă. La ce sunt atenți acum angajații

Piața muncii din România traversează o schimbare profundă, iar modul în care angajații își evaluează locul de muncă nu mai urmează tiparele clasice. Un nou studiu național arată că, pentru prima dată, criteriile financiare nu mai ocupă prima poziție în ierarhia motivațiilor profesionale, fiind depășite de nevoia de sens, claritate și impact real al muncii depuse.

Sensul muncii, principala motivație a angajaților români

Potrivit Indexului stării de bine a angajaților români, realizat de RoCoach și Novel Research pe un eșantion de 1.000 de angajați din mediul urban, anul 2025 marchează o schimbare majoră în relația românilor cu munca. Datele arată că 27,5% dintre respondenți sunt motivați în principal de sensul și rezultatele concrete ale muncii lor. Acest procent depășește pentru prima dată importanța salariului și a beneficiilor materiale, care se situează la 19,3%.

Pe lângă sens, alți factori importanți care susțin implicarea angajaților sunt stabilitatea, menționată de 14,8% dintre respondenți, și autonomia, indicată de 11,7%. Tabloul general conturează o orientare clară către o relație mai matură cu munca, în care contează nu doar recompensa financiară, ci și coerența, controlul și utilitatea reală a activității desfășurate.

Ce îi demotivează pe angajați în 2025

La polul opus, raportul evidențiază că demotivarea nu este generată în principal de tehnologie sau de volumul de muncă, ci de calitatea relației dintre angajat și organizație. Lipsa recunoașterii este indicată de 9,1% dintre angajați drept factor major de demotivare, urmată de lipsa clarității (7,9%) și conflictele interne (7,8%).

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

În același timp, principalele surse de epuizare identificate în 2025 sunt volumul prea mare de muncă (23,3%), presiunea constantă a termenelor limită, adesea prea strânse (19,6%), și lipsa echilibrului dintre viața profesională și cea personală (16,4%). Raportul subliniază însă că angajații pot tolera un nivel ridicat de efort atunci când există sens, recunoaștere și control asupra propriei activități. În absența acestora, același efort devine rapid un cost emoțional greu de susținut.

Burnout-ul, mai degrabă un efect al contextului decât al muncii intense

Concluziile studiului arată că burnout-ul nu apare ca rezultat direct al muncii intense, ci al muncii desfășurate într-un context perceput ca nedrept, impredictibil sau insuficient explicat. Această perspectivă este susținută și de declarațiile specialiștilor implicați în analiză.

„Vedem foarte clar că oamenii nu sunt epuizați pentru că muncesc mai mult, ci pentru că muncesc într-un context în care efortul lor nu este suficient de bine explicat, recunoscut și integrat într-un scop mai larg. Când munca nu are sens din perspectiva lor, orice volum devine greu de dus”, explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach.

Acesta subliniază și faptul că, pentru tot mai mulți angajați, jobul nu mai este doar o sursă de venit, ci un spațiu în care munca trebuie să conteze și să aibă coerență.

Datele mai arată că, pe măsură ce angajații avansează în ierarhia organizațională, presiunea se mută de la volumul de muncă și recompensele financiare către responsabilitate, decizie și sens. Nivelurile de execuție sunt motivate de stabilitate și rezultate concrete, middle managerii resimt mai acut tensiunile organizaționale, iar directorii sunt motivați în principal de autonomie, sens și impact, chiar dacă sacrifică mai mult echilibrul dintre muncă și viața personală.

Tehnologia și „mitul anxietății legate de AI”

Deși inteligența artificială a fost intens discutată în 2025, impactul său negativ asupra stării de bine a angajaților este limitat, conform raportului. Doar 5% dintre respondenți indică AI-ul și tehnologia ca factori majori de epuizare, în timp ce 47,1% spun că acestea i-au ajutat în activitatea lor. Alți 13,9% afirmă că tehnologia i-a afectat negativ.

„Se vorbește mult despre anxietatea legată de AI, dar datele ne arată că angajații nu se tem de tehnologie în sine. Ceea ce îi obosește este integrarea haotică a tehnologiei într-un mod de lucru deja dezechilibrat și nealiniat”, arată Mihai Stănescu.

Astfel, tehnologia este percepută mai degrabă ca un amplificator al realității organizaționale existente decât ca o problemă autonomă.

Cum a fost realizat Indexul Employee Wellbeing 2025

Indexul Employee Wellbeing 2025 este un instrument dezvoltat de RoCoach și Novel Research pentru a măsura calitatea reală a experienței de muncă a angajaților români. Acesta se bazează pe cinci dimensiuni fundamentale: claritate, autonomie, recunoaștere, echitate și relații umane, fiecare standardizată pe o scară de la 0 la 100. Scorul final reflectă starea globală de bine la locul de muncă și beneficiază de o validare psihometrică solidă, cu un coeficient Cronbach Alpha de 0,891. Datele au fost colectate în perioada noiembrie–decembrie 2025, prin metoda CAWI.