03 feb. 2026 | 12:52

Robotul Unitree G1 a mers autonom la -47,4°C, un test extrem care spune multe despre viitorul roboților umanoizi VIDEO

TEHNOLOGIE
Robotul Unitree G1 a mers autonom la -47,4°C, un test extrem care spune multe despre viitorul roboților umanoizi VIDEO
Proba din Xinjiang: 130.000 de pași și o emblemă desenată pe zăpadă

Când auzi „-47,4°C”, te gândești la baterii care cedează, motoare care „îngheață” la propriu și senzori care nu mai disting nimic într-un alb uniform. Tocmai de aceea demonstrația reușită de Unitree cu robotul său umanoid nu e doar o cascadorie tehnologică, ci un semnal clar că industria începe să mute accentul de la „poate merge” la „poate merge oriunde”.

Într-o perioadă în care tot mai multe companii promit roboți care să lucreze în fabrici, depozite sau chiar în locuințe, rezistența la condiții dure devine un criteriu de maturitate. Iar un traseu autonom, pe zăpadă, în frig extrem, e genul de probă care scoate la iveală toate slăbiciunile ascunse.

Proba din Xinjiang: 130.000 de pași și o emblemă desenată pe zăpadă

Testul a avut loc pe un câmp de zăpadă din Xinjiang, în zona Altay, unde robotul Unitree G1 a parcurs autonom peste 130.000 de pași la -47,4°C. În timpul traversării, a „cartografiat” pe teren o emblemă de tip Olimpiadă de iarnă, cu dimensiuni raportate de 186 metri lungime și 100 metri lățime, conform relatărilor din presa chineză preluate de publicații de profil.

Partea cu adevărat interesantă nu e doar distanța, ci caracterul autonom al mersului în frig extrem. Pe hârtie, multe platforme bipede „știu” să meargă; în practică, când scazi temperatura până la valori care afectează chimia bateriilor și viscozitatea lubrifianților, stabilitatea devine o loterie. De aceea, faptul că proba este prezentată drept o premieră de mers autonom în asemenea condiții arată ambiția de a valida robotul într-un scenariu în care eșecul e mult mai probabil decât succesul.

Navigație la nivel de centimetru și planificare adaptivă: de ce contează combinația

Un detaliu-cheie al demonstrației a fost utilizarea sistemului chinez BeiDou pentru poziționare în timp real, la nivel de centimetru, alături de capabilități de planificare adaptivă a traseului. Cu alte cuvinte, robotul n-a mers „după un șablon”, ci a folosit ghidare precisă și ajustări dinamice pentru a termina provocarea.

În termeni simpli, asta mută discuția de la echilibru pur mecanic la autonomie reală: robotul are nevoie să știe unde este, unde trebuie să ajungă și cum să se corecteze pe parcurs. În zăpadă, chiar și diferențele mici de aderență pot schimba pasul optim, iar orice mică deviere, repetată de zeci de mii de ori, devine o eroare mare. Aici se vede valoarea unei navigații foarte precise, dublată de algoritmi care schimbă deciziile „din mers”.

Dacă vrei o comparație accesibilă, gândește-te la un om care merge noaptea pe un teren necunoscut: dacă are doar „simțul echilibrului”, înaintează greu și ezitant; dacă are și hartă, și GPS, și reflexe bune, își păstrează ritmul. În robotică, combinația dintre poziționare, percepție și planificare e ingredientul care transformă mersul biped din demonstrație de laborator în unealtă de teren.

Cine e Unitree și ce promite G1, dincolo de videoclipuri

Unitree este o companie de robotică fondată în 2016, în Hangzhou (provincia Zhejiang), specializată în cercetare și dezvoltare, producție și vânzare de roboți de înaltă performanță, atât pentru consumatori, cât și pentru industrie. În ultimii ani, compania și-a construit reputația în special prin roboți patrupede, iar apoi a început să împingă agresiv zona de umanoizi.

G1, lansat în 2024, este prezentat ca un umanoid compact, cu o greutate de aproximativ 35 kg și o înălțime de circa 127 cm. Platforma este descrisă cu 23 până la 43 de motoare la nivelul articulațiilor, în funcție de configurație, și cu un cuplu maxim pe articulație menționat în zona de 120 Nm. În pachetul de senzori apar, de regulă, LiDAR 3D și camere de profunzime, iar la nivel software compania își promovează propriul model unificat pentru robotică și metode de antrenare de tip reinforcement learning.

Dincolo de listă, importantă e direcția: G1 pare gândit ca o platformă relativ accesibilă în raport cu alte proiecte humanoide, dar suficient de capabilă încât să fie dusă în teste care ar fi fost considerate absurde acum câțiva ani. Iar când o companie vorbește despre livrări în mii de unități într-un singur an, mesajul e că încearcă să joace nu doar în liga demo-urilor, ci și în liga producției.

De ce frigul extrem e un „boss final” pentru roboți și unde duce competiția cu Tesla

Frigul sever pedepsește rapid orice sistem electromechanic. Bateriile își pierd o parte importantă din capacitate și din puterea disponibilă, iar asta afectează direct motoarele și controlul. Materialele pot deveni mai rigide sau mai fragile, iar lubrifianții își schimbă comportamentul. În plus, mediul real nu oferă „condiții de studio”: zăpada ascunde denivelări, are zone cu crustă și zone afânate, iar aderența se schimbă constant. Pentru un robot biped, asta înseamnă micro-corecții permanente; dacă una singură e calculată greșit, ai o cădere, o oprire de siguranță sau o degradare a mersului până la eșec.

De aceea, o traversare lungă, autonomă, are valoare ca indicator de robustețe, chiar dacă nu dovedește singură că robotul e gata de muncă industrială la temperaturi extreme. E un pas către ideea că umanoizii vor trebui să funcționeze în mai multe „anotimpuri” ale lumii reale: de la hale reci și depozite neîncălzite până la misiuni de inspecție în zone izolate.

În paralel, demonstrația Unitree se așază într-un context competitiv tot mai clar. Tesla continuă să împingă dezvoltarea roboților umanoizi, iar în discuțiile publice din jurul acestui domeniu apare tot mai des ideea că provocarea majoră pentru companiile americane va veni din China, unde combinația dintre producție la scară mare și accelerarea AI poate reduce rapid diferențele. În următorii ani, miza nu va fi doar „cine are cel mai spectaculos clip”, ci cine poate livra o platformă stabilă, repetabilă și suficient de ieftină pentru a fi cumpărată în volum.

Dacă urmărești zona, uită-te la două semnale simple: cât de des apar testele în condiții neprielnice (frig, ploaie, teren variat) și ce ritm de livrare raportează companiile. Acolo se vede, de obicei, diferența dintre promisiune și produs.