Ce abateri sunt sancționate automat de noile radare fixe din România. Detalii tehnice despre sistemul e-Sigur, amenzile îți vin automat acasă

Ideea de „amenzi care vin automat” a început să prindă contur real în România odată cu proiectul e-SIGUR, sistemul despre care CNAIR spune că va transforma radarele fixe din simple puncte de măsurare a vitezei într-o rețea națională de monitorizare. Diferența majoră față de ce știai până acum este că nu mai depinzi de un echipaj care te oprește pe loc. Camera măsoară, identifică mașina, transmite datele, iar procesarea se face centralizat, astfel încât sancțiunea poate fi emisă fără interacțiune directă în trafic.

Pentru șofer, schimbarea nu este doar despre frica de amendă, ci despre faptul că abaterea devine „documentabilă” tehnic, repetabil și la orice oră. Sistemul e gândit să funcționeze permanent și să reducă spațiul pentru improvizații, tocmai pentru că se bazează pe automatizare. În același timp, proiectul nu pornește cu o listă uriașă de abateri, ci cu cele mai importante și ușor de dovedit din punct de vedere tehnic, urmând ca pe parcurs să se extindă.

Cum funcționează e-SIGUR și când încep să fie active primele radare

Conform informațiilor prezentate, CNAIR a lansat licitația pentru achiziția a 400 de radare fixe și a unui software care să automatizeze procesul de monitorizare și sancționare. Sistemul e-SIGUR este descris ca o rețea națională de puncte fixe amplasate pe drumuri naționale și autostrăzi, conectate la un nucleu informatic central.

Implementarea este etapizată și are o durată totală de 82 de luni, dar aici e important un detaliu: perioada include și mentenanța, suportul tehnic și exploatarea. Altfel spus, nu aștepți opt ani ca să vezi primele radare active. Echipamentele pot intra în funcțiune pe măsură ce sunt montate, testate și integrate în platforma centrală.

Horoscop duminică, 8 februarie 2026. Două zodii au parte de necazuri în relație, se anunță o zi tensionată

Zodiile care fac bani la final de februarie 2026. Ocaziile pe care nu trebuie să le piardă

Estimarea comunicată de CNAIR pentru funcționalitatea sistemului după desemnarea câștigătorului contractului este de 8–12 luni. Asta înseamnă că primele puncte fixe pot deveni active relativ repede, fără să fie necesară instalarea tuturor celor 400 de unități. Din perspectiva șoferului, partea dificilă este că nu vei avea o „zi zero” cu o schimbare simultană peste tot, ci o extindere graduală, pe segmente diferite de drum.

Tehnic, fiecare punct de monitorizare include mai multe componente: cameră video cu radar pentru măsurarea vitezei, recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare, o unitate locală de procesare care filtrează și transmite datele relevante și o conexiune securizată către nucleul central. În mod esențial, sistemul este construit să poată produce un set coerent de dovezi: viteza, identificarea vehiculului și contextul în care s-a produs abaterea.

Ce abateri vor fi sancționate automat și ce poate urma în etapele următoare

În prima etapă, abaterea principală vizată este depășirea vitezei legale. Este alegerea logică pentru un sistem radar fix și este și argumentată prin faptul că viteza rămâne una dintre cauzele dominante ale accidentelor grave. Din punct de vedere tehnic, viteza este și cea mai simplă de dovedit: radarul măsoară, camera confirmă vehiculul, iar recunoașterea numerelor leagă datele de o mașină clar identificabilă.

Aici apare partea care schimbă comportamentul în trafic: nu mai contează doar „m-ai prins într-un punct”, ci și posibilitatea ca sistemul să fie folosit în timp și pentru calcul de viteză pe segmente, dacă infrastructura și configurația o permit. Chiar dacă în acest material accentul cade pe automatizarea sancțiunii, nu doar pe distanța de detectare, ideea generală rămâne aceeași: sistemul este conceput ca o platformă extinsă, nu ca o cameră singulară.

Documentația tehnică prevede și posibilitatea extinderii funcțiilor. În etapa următoare, pot fi vizate și alte abateri, în măsura în care sistemul poate identifica clar comportamentul și îl poate transforma într-un caz verificabil. Sunt menționate direcții precum nerespectarea restricțiilor de circulație impuse pe anumite sectoare de drum, conducerea agresivă sau nerespectarea condițiilor legale de utilizare a infrastructurii rutiere. Nu toate aceste abateri sunt la fel de ușor de “capturat” cu aceeași certitudine ca viteza, iar aici contează mult cum va fi definită tehnic fiecare încălcare și ce dovezi sunt acceptate procedural.

Un detaliu important pentru credibilitatea sistemului este că, deși analiza este automată, validarea finală rămâne în sarcina autorităților competente. Practic, sistemul îți poate genera un dosar tehnic al abaterii și îl poate pregăti pentru sancționare, dar confirmarea este încă parte din proces, tocmai ca să existe un filtru uman și o responsabilitate clară în emiterea proceselor-verbale.

Dacă vrei să eviți surprizele, tratează rețeaua ca pe o schimbare de paradigmă: nu „unde sunt radarele”, ci „cum îți păstrezi comportamentul constant”. În momentul în care sancțiunea nu mai depinde de oprirea în trafic, singura strategie care rămâne funcțională este să rămâi sub limită pe segmentele unde regula este clară și semnalizată. Iar când apar restricții temporare, lucrări sau limitări de viteză pe porțiuni scurte, ajustează din timp, pentru că exact acolo se strâng cele mai multe încălcări involuntare.