Cât de abile sunt noile radare fixe ale Poliției Române, de la ce distanță te înregistrează. Ar putea reduce accidentele semnificativ
Radarele fixe revin în prim-plan în România, dar nu în forma clasică, “un aparat care te prinde într-un punct”. Proiectul descris de CNAIR și prezentat în spațiul public ca parte din sistemul e-SIGUR mizează pe monitorizare automatizată, camere de înaltă rezoluție, recunoașterea numerelor de înmatriculare și analiză software, inclusiv cu ajutorul algoritmilor de tip AI. În traducere simplă, scopul nu mai este să frânezi brusc înainte de o cameră și apoi să accelerezi, ci să fii consecvent cu viteza legală pe segmente lungi de drum.
Întrebarea care îi interesează pe cei mai mulți șoferi este directă: de la ce distanță te “vede” un astfel de radar fix și cât de ușor poate demonstra că ai mers tare, chiar dacă ai încetinit în dreptul camerei. Răspunsul ține de două elemente: raza de acțiune în punctul de monitorizare și capacitatea sistemului de a calcula viteza medie între două puncte.
Ce înseamnă e-SIGUR în practică și de la ce distanță te înregistrează
Conform detaliilor prezentate, CNAIR a lansat o licitație pentru achiziția a 400 de radare fixe, plus un software capabil să monitorizeze traficul în timp real, în cadrul e-SIGUR. Nu vorbim despre simple “cutii” cu radar, ci despre puncte de monitorizare montate pe console fixe, la înălțime, gândite să funcționeze permanent, zi și noapte. Integrarea dintre radar, camere video, recunoașterea numerelor și platforma informatică centrală este partea care face diferența față de generațiile mai vechi.
Un detaliu tehnic esențial este raza de acțiune per cameră. În materialul de referință este menționată o rază de aproximativ 300 de metri. Asta înseamnă că, înainte să ajungi efectiv “sub” cameră, sistemul poate deja să urmărească vehiculul în zona sa de interes și să asocieze datele de viteză cu numărul de înmatriculare. Nu este o distanță uriașă, dar este suficientă ca să elimine ideea că “te prinde doar când treci prin dreptul ei”.
Dacă vrei să înțelegi corect ce înseamnă “te înregistrează”, separă două situații. Prima este viteza instantanee, cea măsurată în zona camerei, care poate fi surprinsă în fereastra aceea de aproximativ 300 de metri. A doua, mai importantă în noul concept, este viteza medie, care nu mai depinde de un singur punct, ci de timpul în care parcurgi distanța dintre două puncte de monitorizare. Aici dispare complet trucul clasic cu frânatul scurt.
De ce e “imposibil de păcălit” când intră în joc viteza medie
Logica vitezei medii este simplă: treci printr-un punct, sistemul îți citește numărul și reține un reper de timp, apoi treci printr-un al doilea punct, iar platforma calculează cât ai făcut între ele. Dacă timpul este prea mic pentru distanța parcursă, rezultă o viteză medie peste limita legală. Chiar dacă ai rulat regulamentar în dreptul camerelor, o “croazieră” prea rapidă între ele poate ieși la iveală matematic, fără interpretări.
Un exemplu intuitiv este cel de tip “intrare București – zonă Pitești” pe autostradă, folosit ca scenariu explicativ: două camere în puncte diferite, aceeași mașină identificată de două ori, apoi un calcul al vitezei medii între repere. Într-un astfel de sistem, încetinirea în dreptul camerei nu mai este o strategie, pentru că nu schimbă timpul total suficient cât să “repare” media.
Mai există un aspect important pentru corectitudine: deși analiza este automatizată, abaterile constatate trebuie confirmate de un ofițer de poliție. Asta contează în două direcții. Pe de o parte, reduce riscul de sancțiuni generate de erori tehnice nevalidate. Pe de altă parte, îți arată că sistemul nu este doar o cameră, ci un lanț procedural: captură, identificare, calcul, verificare, emitere.
Poate chiar reduce accidentele și ce se schimbă pentru tine ca șofer
Radarele fixe pot reduce accidentele doar dacă schimbă comportamentul, nu dacă mută frânările bruște dintr-un loc în altul. Tocmai aici viteza medie are un avantaj clar: te împinge spre un ritm constant, apropiat de limita legală, pe distanțe lungi. În teorie, asta înseamnă mai puține diferențe mari de viteză între mașini, mai puține frânări de panică și un trafic mai “fluid”, mai ales pe drumuri naționale aglomerate și pe autostrăzi.
Pe termen scurt, în primă fază, accentul este pus pe depășirile de viteză. Pe măsură ce sistemul se extinde, pot fi vizate și alte abateri: lipsa centurii, utilizarea telefonului mobil la volan, conducere agresivă sau folosirea incorectă a luminilor, conform direcțiilor menționate. Aici nu e vorba doar de sancțiuni, ci de faptul că monitorizarea devine mai completă, iar riscul de a fi prins nu mai depinde de prezența unui echipaj în zonă.
Dacă vrei să te adaptezi fără stres, tratează camerele ca pe un indicator al unei zone monitorizate, nu ca pe o “capcană”. Ține viteza legală constantă, nu doar în apropierea punctelor de control. Dacă folosești pilot automat sau limitator, setează-l cu o marjă realistă care să țină cont de variațiile de viteză la vale. Iar când intri într-un segment cu limitări temporare sau lucrări, ajustează devreme, pentru că acolo apar cele mai multe depășiri “din neatenție”.
Un detaliu care merită reținut este calendarul: estimarea CNAIR indică punerea în funcțiune a sistemului până la jumătatea anului 2027. Asta înseamnă că schimbarea vine etapizat, cu implementări progresive, nu într-o singură zi. Cu cât înțelegi mai repede mecanismul, cu atât reduci riscul de “surprize” când apar primele segmente monitorizate prin viteză medie, conform ProMotor.