Cel mai sărac județ din România, conform ultimelor date. Vasluiul iese din clasament

Structura economică a României continuă să fie marcată de o polarizare extremă, evidențiind un dezechilibru uriaș între nucleul de dezvoltare reprezentat de Capitală și restul unităților administrative. Conform celor mai recente date utilizate pentru fundamentarea bugetului național în 2026, Bucureștiul reușește să genereze de unul singur peste un sfert din Produsul Intern Brut (PIB) al întregii țări. În timp ce metropola prosperă, o vastă majoritate a județelor, mai exact 32 la număr, se confruntă cu o relevanță economică redusă, situându-se sub pragul simbolic de 2% contribuție la averea națională, arată datele Profit.ro.

Topul performanței: Motoarele economice ale României

Analiza cifrelor arată că Bucureștiul este responsabil pentru 25,5% din PIB-ul României, o pondere colosală care depășește producția economică a primelor 7 sau 8 județe fruntașe luate împreună. Această realitate confirmă faptul că în România nu s-a format încă un al doilea pol economic care să poată fi comparat, ca dimensiune, cu Bucureștiul.

În spatele Capitalei, se conturează un eșalon secund, însă distanța rămâne una considerabilă:

• Cluj: 5,3%
• Timiș: 4,3%
• Prahova: 4,1%
• Constanța: 4,1%

Chiar și atunci când adunăm forța economică a județelor Cluj și Timiș, acestea reușesc să atingă doar aproximativ o treime din capacitatea productivă a Bucureștiului. Niciun județ din afara zonei metropolitane a Capitalei nu a reușit să spargă bariera de 6% din PIB.

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Horoscopul zilei de luni, 2 februarie 2026. Zodia pentru care săptămâna începe cu provocări profesionale

Clasele intermediare și „zona celor 2%”

Există un grup de județe care reușesc să mențină economii considerate solide în raport cu media țării, având ponderi cuprinse între 2% și 3,5%. În acest cerc select de doar 10 entități administrative care ating sau depășesc pragul de 2% se regăsesc: Iași, Brașov, Ilfov, Argeș, Dolj, Bihor, Mureș și Sibiu. Totuși, restul de 32 de județe din cele 42 ale țării nu ating acest prag minim de performanță, multe dintre ele coborând spre pragul de 1%.

Cine ocupă ultimele locuri în ierarhia economică?

La polul opus al bogăției se află județele cu o contribuție marginală la economia națională, sub nivelul de 1%. Potrivit estimărilor pentru 2026, județul Giurgiu deține cea mai mică pondere din România, contribuind cu doar 0,63% la PIB. Acesta este urmat îndeaproape în acest clasament al sărăciei economice de:

• Covasna (0,72%)
• Călărași (0,76%)
• Tulcea (0,82%)
• Mehedinți (0,83%)