Aur în sertar: cum electrocasnicele vechi pot schimba reciclarea deșeurilor electronice

În ultimii ani, am început să vorbim tot mai des despre deșeurile electronice ca despre o problemă de mediu, dar realitatea e că ele sunt și o rezervă uriașă de materiale valoroase. În interiorul plăcilor de circuite, al conectorilor și al componentelor din aparate vechi se ascund cantități mici, dar consistente la scară mare, de aur, argint și alte metale rare.

Ce se schimbă acum este felul în care pot fi recuperate aceste resurse. Două direcții de cercetare – una din Elveția și alta din Australia – arată că aurul poate fi scos din „gunoaie” fără chimicale extrem de toxice, cu procese mai ușor de controlat și, potențial, mai ieftine. Asta poate transforma reciclarea dintr-o obligație în ceva mult mai aproape de o industrie profitabilă și, în același timp, mai blândă cu planeta.

Aur din e-waste, fără alchimie: ce au reușit ETH Zurich și Flinders

Unul dintre cele mai spectaculoase exemple vine de la ETH Zurich, unde cercetătorii au demonstrat că pot recupera aur din deșeuri electronice folosind un „burete” pe bază de proteine obținute din zer (un produs secundar al industriei alimentare). Practic, materialul acționează ca un adsorbant selectiv: prinde ionii de aur dintr-o soluție rezultată după tratarea componentelor, iar apoi aurul poate fi recuperat sub formă solidă. În demonstrațiile prezentate public, echipa a obținut chiar un mic „nugget” de aur de 22K, un detaliu care a făcut metoda ușor de înțeles pentru public, dincolo de jargonul de laborator.

În paralel, o echipă condusă de Flinders University a atras atenția cu o abordare care înlocuiește cianura (standardul controversat din multe procese de extracție) cu tricloroizocianuric acid (TCCA) – un compus folosit pe scară largă la dezinfectarea apei, inclusiv în contexte comerciale. Cheia e combinația dintre un sistem de dizolvare controlată a aurului și un polimer pe bază de sulf care se leagă selectiv de aur, permițând recuperarea lui la purități foarte ridicate (peste 99%), în timp ce polimerul poate fi refolosit. Rezultatul: un proces mai sigur, mai ușor de gestionat și cu o amprentă toxică mult redusă față de alternativele clasice.

Cine este Anamaria Vartolomei: actriţa din România, una dintre cele mai promițătoare tinere talente ale cinematografiei europene

Horoscop zilnic 6 februarie 2026. Zodia care riscă să rămână fără partener, o a treia persoană intervine în relație

De ce „mina urbană” devine mai importantă decât o groapă de gunoi

Miza nu e doar aurul. Problema globală este volumul: în 2022 s-a ajuns la un record de aproximativ 62 de milioane de tone de deșeuri electronice la nivel mondial, iar cantitatea este proiectată să crească semnificativ până în 2030. Mai grav, doar o parte relativ mică este colectată și reciclată formal, în condiții considerate sigure pentru mediu. Asta înseamnă nu doar poluare, ci și o risipă uriașă de materii prime care ar putea reintra în economie.

În plus, deșeurile electronice sunt și o problemă de sănătate publică atunci când ajung în lanțuri informale sau sunt exportate ilegal către zone fără infrastructură adecvată. În practică, asta poate însemna dezmembrare periculoasă, ardere pentru recuperarea metalelor, fum toxic și expunere la metale grele. Cu alte cuvinte, când reciclarea nu e făcută corect, consecințele sunt reale, nu doar statistici.

Aici intră în scenă noile metode: dacă recuperezi aurul și alte metale cu chimie mai curată și cu materiale reutilizabile, crești șansele ca reciclarea să fie rentabilă fără să împingă costurile „în afara bilanțului”, adică în boală, poluare și zone contaminate. Te apropii de o economie circulară în care valoarea rămâne în sistem, nu se pierde în gropi de gunoi sau în exporturi dubioase.

Ce poți face cu electrocasnicele vechi, chiar de azi

În primul rând, nu trata aparatele vechi ca pe un sac de moloz. Chiar dacă tu nu ai cum să „scoți aur” acasă (și nici nu ar trebui să încerci, pentru că riști incendii, vapori toxici și accidente), poți face un lucru simplu care schimbă tot: trimite-le în circuitul corect de colectare. Caută puncte de colectare autorizate, campanii de tip „rabla” pentru electrocasnice sau servicii de preluare a echipamentelor voluminoase atunci când îți cumperi unul nou.

În al doilea rând, dacă e vorba de electronice mici (telefoane, laptopuri, tablete), tratează-le și ca pe niște „containere de date”, nu doar ca pe niște obiecte. Înainte să le predai, fă backup, resetează la setările din fabrică și scoate conturile asociate. Dacă poți, scoate și cartela SIM și cardul de memorie, ca să nu rămână date personale în dispozitiv.

În al treilea rând, nu amâna la nesfârșit „sertarul cu vechituri”. Unele dispozitive (mai ales cele cu baterii litiu-ion) pot deveni un risc dacă sunt ținute ani la rând în condiții nepotrivite, iar în același timp pierzi șansa ca ele să fie procesate când infrastructura de reciclare se modernizează. Dacă tot ai strâns electronice vechi, fă-ți o rutină: sortează, pregătește (ștergere date / scoatere accesorii), apoi predă-le periodic către colectare autorizată. Așa, „comoara” din ele ajunge unde trebuie: într-un flux industrial care recuperează materiale, nu într-o groapă de gunoi.