28 ian. 2026 | 09:00

Tesla face concedieri masive, 1.700 de angajați fără job – de ce ascunde Elon Musk realitatea de la fabrica din Berlin

AUTO
Tesla face concedieri masive, 1.700 de angajați fără job - de ce ascunde Elon Musk realitatea de la fabrica din Berlin
Tesla nu mai este de interes pentru europeni

Tesla pare că a redus discret personalul de la Gigafactory Berlin cu aproximativ 1.700 de oameni într-un singur an, în timp ce conducerea locală a negat în mod repetat că ar exista tăieri de personal. Informația vine dintr-un raport al publicației economice germane Handelsblatt, care citează date din documente interne ale comitetului electoral al consiliului angajaților. Diferența dintre cifrele din acte și mesajele publice ridică o întrebare incomodă pentru companie: de ce insistă să proiecteze stabilitate, când indicatorii arată o ajustare clară de capacitate.

Subiectul e cu atât mai sensibil cu cât fabrica din Berlin a fost prezentată ani la rând drept pivotul european al Tesla. Or, dacă producția stagnează sau scade, iar vânzările din regiune nu mai susțin ritmul planificat, reducerea de personal devine un semnal că „cererea nelimitată” nu mai poate fi apărată nici măcar prin comunicare agresiv optimistă.

Ce arată cifrele și de ce contează atât de mult negarea oficială

Potrivit datelor citate, numărul angajaților de la Gigafactory Berlin ar fi ajuns la 10.703, față de 12.415 la precedentul ciclu de alegeri al consiliului angajaților din 2024. Tradus simplu, asta înseamnă un minus de aproximativ 1.700 de persoane, adică aproape 14% din forța de muncă. Nu e o ajustare minoră, mai ales pentru o uzină pe care Tesla o folosește ca argument strategic în Europa, inclusiv în discuții despre investiții viitoare și extinderi.

Miza crește deoarece managerul fabricii, André Thierig, ar fi negat repetat că Tesla reduce numărul de angajați. Dacă aceste declarații au fost făcute public în timp ce cifrele interne indicau deja scădere, apare un tipar clasic pentru companie: controlul narativului, chiar și când realitatea operațională se schimbă. Pentru public, „nu se întâmplă nimic”, în timp ce pentru angajați și pentru consiliul lor, scăderea este contabilizată și apare în documente.

Mai există și o nuanță importantă: nu e clar dacă vorbim despre concedieri directe, pachete voluntare, neprelungirea contractelor temporare sau o combinație. În practică, neprelungirea contractelor pe perioadă determinată poate reduce rapid personalul fără aceeași vizibilitate publică pe care o are un val de concedieri anunțat oficial. Din perspectiva Tesla, e o metodă de „flexibilizare” a costurilor. Din perspectiva oamenilor, rezultatul final e același: mai puține joburi și mai multă incertitudine.

De ce Berlinul devine vulnerabil în Europa și ce legătură are cu strategia lui Musk

Explicația de fond ține de ecuația simplă dintre capacitate și cerere. Fabrica din Berlin are o capacitate mare raportată la cât pare Tesla să vândă în prezent în Europa. Dacă uzina poate produce sute de mii de mașini anual, dar livrările în regiune nu justifică acel volum, menținerea unei structuri de personal „de expansiune” înseamnă bani arși. Într-un context în care piața europeană de electrice a devenit mai competitivă, cu modele chinezești tot mai prezente și cu producători tradiționali care au accelerat oferta, Tesla nu mai are același confort de acum câțiva ani.

În paralel, în jurul fabricii s-au adunat și tensiuni de relații de muncă, iar amenințarea cu oprirea investițiilor dacă sindicatul IG Metall câștigă influență în consiliul angajaților arată că Tesla tratează cadrul social european ca pe o frână, nu ca pe o normalitate. Într-un astfel de cadru, comunicarea „totul e bine” devine utilă pentru companie: păstrează moralul, calmează presa, reduce presiunea politică și evită discuții despre viitorul uzinei. Problema e că, atunci când apar documente interne și cifre, negarea se transformă într-un risc de credibilitate.

De aici și titlul despre „ascunderea realității”: nu e neapărat un secret de stat, dar e un tip de opacitate care se potrivește cu modul în care Tesla a comunicat adesea despre probleme. Pentru Musk, menținerea imaginii de creștere contează, pentru că alimentează încrederea investitorilor și justifică evaluări. Pentru Berlin, însă, realitatea e industrială: dacă nu ai volum, ajustezi costuri, amâni extinderi, reduci personal, reevaluezi investițiile.

Pe termen scurt, scăderea cu 14% a forței de muncă sugerează că uzina intră într-o etapă de „optimizare” și că Tesla testează cât poate produce și livra cu resurse mai puține. Pe termen mediu, întrebarea grea este dacă acesta e doar un „trim” temporar sau începutul unei retrageri lente, pe măsură ce compania își recalibrează poziția în Europa. Dacă vânzările nu se redresează și dacă presiunea sindicală crește, Berlinul poate rămâne un punct de fricțiune: prea mare pentru cererea actuală și prea complicat social pentru stilul Tesla.