Recunoașterea facială în epoca Trump: cum ajung oamenii obișnuiți în bazele de date antiterorism ale ICE fără să știe

Semnele unei distopii tehnologice, cândva rezervate literaturii cyberpunk, par tot mai vizibile în realitatea de zi cu zi din Statele Unite.

Noi acuzații sugerează că agenți ai Immigration and Customs Enforcement (ICE) ar fi folosit tehnologie de recunoaștere facială pentru a scana civili obișnuiți, fără mandat sau explicații clare, introducându-i într-o bază de date guvernamentală cu potențiale implicații extrem de serioase, scrie publicația Futurism.

Informațiile au reaprins dezbaterea despre supravegherea biometrică și limitele legale ale autorităților, mai ales în contextul în care astfel de tehnologii sunt tot mai ușor de utilizat și tot mai puțin transparente.

Cazurile recente ridică întrebări directe despre respectarea drepturilor constituționale și despre modul în care datele personale pot fi colectate și utilizate de stat.

Imagini video și mărturii care ridică semne de întrebare, însă crează și panică

Un videoclip distribuit de jurnalistul independent Brian Allen pare să surprindă un agent ICE mascat care îndreaptă telefonul mobil către fețele unui cuplu, aparent pentru a le scana.

În înregistrare, femeia care filmează subliniază că înregistrarea nu este ilegală, în timp ce agenții confirmă că documentează interacțiunea.

Momentul cel mai îngrijorător apare atunci când femeia întreabă de ce îi sunt colectate datele. Răspunsul agentului, potrivit clipului, este șocant: aceasta ar fi introdusă într-o „bază de date” și considerată „terorist intern”. Replica femeii, care contestă vehement ideea că simpla filmare ar putea duce la o asemenea etichetare, încheie scena.

Nu este clar dacă persoanele respective au fost efectiv înregistrate într-un sistem al ICE, însă utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială de către agenție este documentată.

În toamna anului trecut, investigații jurnalistice arătau că ICE scana fețele unor suspecți pentru a verifica statutul de cetățenie, o practică ce a atras avertismente din partea experților în libertăți civile.

De la verificări de identitate la potențiale abuzuri sistemice

Extinderea utilizării recunoașterii faciale dincolo de cazuri punctuale ridică îngrijorări majore. Patrick Eddington, analist la Cato Institute, avertiza anterior că asemenea practici pot declanșa o criză constituțională, mai ales dacă sunt aplicate fără criterii clare și fără mecanisme de control.

Un alt caz, semnalat de jurnalista Julie DiCaro, întărește aceste temeri. O femeie din Minnesota a susținut într-un document legal că un agent ICE s-a apropiat de mașina ei în timp ce îi observa, i s-a adresat pe nume și i-a spus explicit că agenția dispune de tehnologie de recunoaștere facială.

La doar câteva zile după incident, femeia afirmă că i-a fost retras accesul la programe precum Global Entry sau TSA PreCheck, facilități destinate călătorilor cu risc scăzut.

Deși legătura directă dintre cele două evenimente nu a fost confirmată oficial, coincidența temporală alimentează suspiciunile privind utilizarea datelor biometrice în scopuri punitive, fără informare sau drept de contestare.

Criticii susțin că lipsa de transparență și absența unor limite clare deschid calea unor abuzuri grave. Simplul fapt de a observa sau filma agenți guvernamentali, o activitate legală în multe jurisdicții, ar putea ajunge să fie interpretat ca un comportament suspect, cu consecințe administrative sau chiar legale.

Într-un context mai larg, aceste cazuri reflectă o tendință periculoasă: normalizarea supravegherii biometrice asupra populației generale.

De altfel, fără reglementări stricte și fără un control public real, tehnologia riscă să transforme spațiul public într-un teritoriu permanent monitorizat, unde drepturile civile devin secundare eficienței operaționale.

Pentru mulți observatori, situația descrisă nu mai ține de ficțiune, ci de o realitate care avansează rapid, în care granița dintre securitate și abuz devine tot mai greu de distins.