Infraroșul invizibil care ne scanează zilnic: fotografia ce face vizibilă supravegherea

De fiecare dată când îți deblochezi telefonul, intri în raza unei camere de securitate sau treci noaptea pe lângă un sistem de citire a plăcuțelor, există șanse mari să fii „atins” de o lumină pe care n-o vezi. Nu e science-fiction, ci infraroșu apropiat: fascicule discrete, folosite ca să „deseneze” forme, să ajute senzorii să vadă în întuneric și să transforme fețe, siluete ori numere de înmatriculare în date.

O fotografie publicată de Associated Press pe 24 ianuarie 2026, în seria „One Extraordinary Photo”, pune reflectorul exact pe această zonă gri: tehnologia care pare banală în gadgeturi devine, în alt context, o unealtă de supraveghere. Autorul imaginii este Ng Han Guan, fotograf AP în Beijing din 2001, iar cadrul a fost realizat în Changzhou, China.

Imaginea aleasă de AP are o forță simplă: îți arată „razele” care, în mod normal, rămân ascunse ochiului. În fotografia lui Ng Han Guan, subiectul fumează liniștit, într-un interior cu decorațiuni tradiționale, iar peste el se proiectează, ca niște dâre fantomatice, fasciculele infraroșii ale unei camere de recunoaștere facială. Tocmai contrastul dintre atmosfera domestică și senzația de „scanare” continuă produce disconfortul acela util: îți dai seama cât de aproape e tehnologia de viața de zi cu zi.

Pentru fotograf, intenția proiectului a fost să arate cât de puternică pare supravegherea atunci când e aplicată asupra oamenilor monitorizați de agenții ale statului. În formula AP, fotografia nu e doar un experiment vizual, ci o fereastră către un mecanism de control care poate deveni omniprezent, fără să-ți dai seama.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Cum a fost realizată imaginea: cameră modificată și întuneric total

Partea „magică” nu e magia, ci tehnica. Ng Han Guan a folosit o cameră modificată cu un filtru care poate capta infraroșul emis de o cameră de recunoaștere facială. Cheia a fost să fotografieze în întuneric total, ca să elimine lumina vizibilă și să lase senzorul să „prindă” doar fasciculele invizibile. În lipsa acestui control al luminii, infraroșul ar fi fost înghițit de restul informației din cadru.

Una dintre dificultățile acestui tip de fotografie e că întunericul necesar „taie” din decor. De aceea, cadrul ales e atent construit: interiorul tradițional, specific unor locuințe rurale din China, rămâne suficient de prezent ca să ofere context, iar gestul banal — fumatul — accentuează ideea de rutină. E un moment liniștit, dar traversat de o tehnologie care, în mod normal, ar trebui să treacă neobservată.

De ce infraroșul e combustibilul perfect pentru recunoașterea facială

Infraroșul apropiat e foarte util pentru senzori: e invizibil pentru oameni, dar „vizibil” pentru multe camere. Asta înseamnă iluminare constantă pentru algoritmi, inclusiv pe întuneric, fără să deranjeze subiectul. Practic, dispozitivul îți poate „lumina” fața fără să simți că ești iluminat.

În supraveghere, sunt comune două zone: una care poate lăsa uneori un ușor luciu roșiatic perceptibil și alta mai discretă, aproape imposibil de sesizat, dar care poate cere senzori mai sensibili. Indiferent de variantă, ideea rămâne aceeași: sistemul obține contrast și detaliu acolo unde ochiul uman vede doar negru, iar asta face recunoașterea (facială sau a plăcuțelor) mai robustă noaptea și în condiții dificile.

Unde te întâlnești cu fasciculele: de la telefoane la cititoare de plăcuțe

Un motiv pentru care fotografia „funcționează”, spune Ng Han Guan, e că leagă supravegherea de obiecte pe care le ai deja în buzunar. Multe telefoane care folosesc deblocarea facială cu senzori avansați proiectează pattern-uri invizibile și folosesc o componentă de captare în infraroșu ca să construiască o hartă de profunzime. Avantajul e comoditatea: funcționează rapid și, de multe ori, și în întuneric.

În afara telefonului, scenariile se multiplică: camere de securitate cu iluminare IR pentru vedere nocturnă, cititoare automate de plăcuțe care bat drumul cu infraroșu ca să prindă clar literele, sisteme de control acces în clădiri, chiar și unele interfoane „smart”. Miza editorială a proiectului AP e tocmai această trecere: aceeași tehnologie „neutră”, folosită ca să obții o imagine mai bună, devine o componentă ideală într-o rețea de monitorizare pentru că e silențioasă, constantă și greu de observat.

Ce poți face ca să-ți protejezi mai bine intimitatea

Nu poți opri infrastructura de pe stradă, dar poți controla o parte din interacțiunile tale cu senzorii. Dacă te deranjează ideea de autentificare biometrică, folosește mai des codul sau parola, mai ales în situațiile în care nu vrei ca deblocarea să depindă de fața ta. În momentele sensibile, un obicei simplu e să treci pe metoda clasică, chiar dacă e cu o secundă mai lentă.

În spații private (hotel, apartament închiriat), fii atent la semnele unei camere care folosește iluminare IR. Uneori, un punct luminos poate fi vizibil prin camera telefonului în condiții de întuneric, chiar dacă tu nu vezi nimic direct. Nu e o soluție perfectă și nu detectează orice dispozitiv, dar e un pas rapid de verificare. În plus, când folosești camere sau gadgeturi smart acasă, schimbă parolele implicite, activează actualizările și evită setările „din fabrică” pe termen lung: uneori, riscul nu vine doar din faptul că ești filmat, ci din cine mai poate ajunge la fluxul respectiv.

Fotografia lui Ng Han Guan nu spune că infraroșul e „rău” prin definiție. Îți arată, mai degrabă, cât de ușor alunecă o tehnologie invizibilă din confortul gadgeturilor în logica supravegherii permanente — iar momentul în care începi să „vezi” fasciculele, fie și într-o singură imagine, e momentul în care începi să pui întrebările corecte.