22 ian. 2026 | 18:42

Copenhaga avertizează: șeful NATO nu poate să negocieze pentru Groenlanda sau Danemarca

Politic
Copenhaga avertizează: șeful NATO nu poate să negocieze pentru Groenlanda sau Danemarca
Copenhaga reacționează ferm Foto: Profimedia

Tensiunile transatlantice privind viitorul Groenlandei au atins un nou prag critic joi, după ce Guvernul danez a emis o declarație tranșantă la adresa secretarului general al NATO, Mark Rutte. În contextul în care liderul Alianței și președintele american Donald Trump au anunțat conturarea unui „acord-cadru” pentru soluționarea disputei arctice, Copenhaga a ținut să precizeze că nicio entitate externă nu poate dispune de teritoriul său. Premierul danez, Mette Frederiksen, a subliniat că, deși progresele spre dezescaladare sunt vizibile, situația rămâne „dificilă și gravă”.

Limitele mandatului NATO: „Numai Danemarca și Groenlanda pot lua decizii”

Poziția oficială a Danemarcei vine ca un răspuns direct la negocierile purtate între Mark Rutte și Donald Trump. Premierul Frederiksen a fost categorică în declarațiile sale:

„Putem negocia toate aspectele politice – securitatea, investițiile, economia – dar nu putem negocia suveranitatea noastră”.

Aceasta a adăugat că deciziile privind insula arctică aparțin exclusiv autorităților de la Copenhaga și Nuuk.

Ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen, a întărit acest mesaj, punctând că Rutte „nu poate negocia un acord” în numele acestor entități. Totuși, acesta a recunoscut efortul loial al șefului NATO de a menține unitatea alianței, considerând că securitatea sporită în Arctica este un pas pozitiv, motiv pentru care a concluzionat:

„Astăzi suntem într-o situație mult mai bună decât ieri”.

Planurile lui Mark Rutte pentru începutul anului 2026

De la Forumul Economic Mondial de la Davos, Mark Rutte a oferit detalii despre viziunea sa strategică. Acesta a declarat pentru Reuters că aliații occidentali vor trebui să își intensifice prezența în regiune, sperând ca implementarea noilor măsuri de securitate să se realizeze rapid.

„Nu am nicio îndoială că putem face acest lucru destul de repede. Cu siguranță, sper că vom reuși până în 2026, chiar la începutul anului 2026”, a afirmat secretarul general al NATO.

Un obiectiv central al acestui plan este blocarea influenței rivalilor geopolitici. Rutte a explicat că una dintre direcțiile de lucru prioritare este să se asigure că „chinezii și rușii nu vor avea acces la economia Groenlandei sau la Groenlanda din punct de vedere militar”. Această abordare pare să fi calmat retorica președintelui Trump, care s-a distanțat joi de amenințările anterioare de a ocupa insula sau de a impune tarife vamale de 10% aliaților europeni.

Reacția Europei: Între prudență și „măsuri de retorsiune”

Deși Donald Trump a proclamat că a ajuns la „acordul pe termen lung suprem” care pune accent pe securitate și minerale, liderii europeni rămân vigilenți. Friedrich Merz, cancelarul german, a salutat schimbarea de ton a liderului de la Casa Albă, dar a avertizat la Davos asupra importanței încrederii:

„Noi, europenii, noi, germanii, știm cât de prețioasă este încrederea pe care se bazează NATO. Într-o epocă a marilor puteri, și Statele Unite vor depinde de această încredere”.

Prudența este împărtășită și de vicecancelarul german Lars Klingbeil, care a avertizat că Europa nu trebuie să stea „cu mâinile în sân”. În acest timp, oficialii de la Bruxelles s-au reunit de urgență pentru a discuta posibile măsuri economice drastice, inclusiv „bazooka” anti-coerciție, care ar fi vizat tarife de 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA și limitarea accesului american la servicii digitale, în cazul în care Washingtonul nu ar fi renunțat la retorica „noului colonialism”.

În prezent, discuțiile par să se îndrepte spre renegocierea pactului de apărare din 1951. Premierul Frederiksen a reafirmat disponibilitatea pentru dialogul privind securitatea, inclusiv integrarea în sistemul de apărare antirachetă „Golden Dome”, dar cu o condiție nenegociabilă: „respectarea integrității noastre teritoriale”.