Cele mai urâte bulevarde şi străzi din Capitală, conform bucureştenilor. „Trist cât potenţial s-a aruncat la gunoi”
Bucureștiul se confruntă cu un val de nemulțumiri din partea locuitorilor săi, care semnalează un contrast dureros între potențialul uriaș al Capitalei și realitatea gri de pe marile artere. Într-o dezbatere recentă pe Reddit, cetățenii și-au exprimat frustrarea față de lipsa de coerență vizuală, absența zonelor verzi și prioritizarea excesivă a traficului auto în detrimentul confortului pietonal. Concluzia generală a multor bucureșteni este una amară: „Trist cât potențial s-a aruncat la gunoi”.
Șoseaua Viilor și Splaiul Independenței: Zone centrale „blocate în trecut”
Una dintre primele artere vizate în discuțiile privind eșecurile urbanistice este Șoseaua Viilor. Deși beneficiază de o poziție semicentrală și găzduiește numeroase afaceri, aceasta este descrisă ca fiind „rămasă blocată în trecut”. Utilizatorii remarcă prezența multor firme care își desfășoară activitatea în clădiri dărăpănate, cu fronturi stradale ce seamănă mai degrabă cu niște magazii sau hale improvizate.
O altă zonă intens criticată este Splaiul Independenței, pe segmentul cuprins între Piața Unirii și Petrache Poenaru. Aici, pietonii se plâng de absența totală a trotuarelor în anumite porțiuni, cum este zona dintre Pod Cotroceni și Pod Eroilor. Mai mult, viteza excesivă a mașinilor și ignorarea priorității la trecerile de pietoni nesemaforizate transformă orice deplasare pe jos într-o experiență periculoasă. Un bucureștean povestește:
„Am stat în fața unei treceri nesemaforizate și au trecut 19 mașini până să îmi dea cineva prioritate”.
Comparația cu orașele din vestul Europei este inevitabilă, unde râurile care traversează orașele devin zone de promenadă, în timp ce Splaiul rămâne o „autostradă cu două benzi și o pseudobandă de biciclete plină de mașini”.
„Moartea urbanismului”: Ruinele de pe Magheru și poluarea din Rahova
Lista zonelor considerate „odioase” continuă cu artere de o importanță istorică sau logistică majoră. Bulevardul Magheru, odinioară mândria orașului, este descris astăzi prin binomul „ruine plus stâlpișori”, combinație considerată de locuitori ca fiind „moartea urbanismului”. Aceeași imagine dezolantă este atribuită și cartierelor Grivița, Colentina sau Rahova.
Bulevardul Basarabiei și Bulevardul Iuliu Maniu completează topul negativ. Pe Basarabiei, mașinile parcate pe trotuare împiedică circulația pietonilor, în timp ce pe Iuliu Maniu, orele pierdute zilnic în ambuteiaje fac ca totul să pară „odios”. Bucureștenii atrag atenția că suprafețele uriașe de asfalt și bitum, fără vegetație, accentuează canicula și oferă imaginea unei țări subdezvoltate.
Reclamele stridente și lipsa de confort pietonal
Un alt punct sensibil în estetica urbană a Capitalei îl reprezintă haosul vizual generat de fațadele clădirilor. Internauții sunt iritați de prezența omniprezentă a jocurilor de noroc, farmaciilor și frizeriilor, care folosesc reclame stridente, cu fonturi și culori „țipătoare”. Deși au existat promisiuni administrative în anumite sectoare, cum ar fi sectorul 6, cetățenii consideră că problema nu a fost deloc rezolvată.
Administrația este acuzată de un „zero interes pentru confortul pietonal”, plecând de la premisa greșită că toți locuitorii folosesc mașina. Soluția propusă de cetățeni este realistă și inspirată din modele europene: reducerea suprafețelor asfaltate în favoarea pavajului și a zonelor verzi, pentru a ameliora temperaturile și a transforma străzile Capitalei în spații cu adevărat primitoare.