România a coborât sub 19,05 milioane de locuitori. Tot mai puțini tineri, tot mai mulți vârstnici
Populația rezidentă a României continuă să scadă, iar semnele îmbătrânirii demografice devin tot mai vizibile în statisticile oficiale. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2025 România avea 19,043 milioane de locuitori, cu 24.400 mai puțini decât în urmă cu un an. În spatele acestei cifre se află două tendințe care trag în direcții opuse: un spor natural puternic negativ, respectiv o migrație internațională pe plus, dar insuficientă ca să acopere pierderea.
De ce scade populația, deși migrația e pe plus
INS indică drept cauză principală a scăderii populației sporul natural negativ, adică diferența dintre numărul născuților-vii și al persoanelor decedate. Pe scurt, România continuă să aibă mult mai multe decese decât nașteri, iar bilanțul pentru perioada analizată este sever: minus 100.900 de persoane. Aceasta rămâne „gaura” care apasă cel mai tare asupra demografiei.
În paralel, migrația internațională a rămas pozitivă: în 2024, numărul imigranților a depășit numărul emigranților cu 71.300 de persoane. Cu alte cuvinte, România a atras mai mulți oameni decât a pierdut prin plecări în afara țării. Totuși, câștigul din migrație nu reușește să compenseze pierderea naturală, iar rezultatul final rămâne o populație în scădere. Datele arată și un detaliu interesant: bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (53,3%), cât și în rândul imigranților (64,5%), un indiciu despre tipul de mobilitate și segmentele de populație care se mută cel mai des.
Îmbătrânirea demografică se accentuează, iar tinerii pierd teren
INS mai arată o schimbare de structură care contează poate chiar mai mult decât scăderea brută a populației: îmbătrânirea demografică se adâncește. Ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat la 20,3% la 1 ianuarie 2025, față de 20% la 1 ianuarie 2024. Diferența pare mică (0,3 puncte procentuale), dar într-o populație de ordinul zecilor de milioane, astfel de mișcări înseamnă schimbări consistente în doar 12 luni.
În același timp, ponderea copiilor (0–14 ani) a scăzut de la 15,9% la 15,4%. Tradus simplu, baza „piramidei” se îngustează, în timp ce partea superioară crește. Indicele de îmbătrânire demografică a urcat și el: de la 125,8 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2024) la 131,3 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2025). Este un indicator care explică mai direct ce se întâmplă: raportul se înclină tot mai puternic spre vârstele mari.
Un alt element relevant este distribuția pe medii. Populația rezidentă urbană a fost de 9,770 milioane de persoane, în scădere cu 1,3% față de anul anterior, iar populația feminină a fost de circa 9,753 milioane, în scădere cu 0,4%. Chiar și acolo unde scăderile procentuale par moderate, ele confirmă aceeași direcție: România devine, an după an, o țară cu mai puțini locuitori și cu o pondere tot mai mare de vârstnici.