Dacia și Renault – amendă de 127 de milioane de lei de la Consiliul Concurenței. Alte șase companii au fost sancționate pentru practici în defavoarea angajaților
Consiliul Concurenței a anunțat sancțiuni majore într-un dosar care mută atenția de pe prețuri și ofertare, direct pe piața muncii. Opt companii din zona auto și inginerie au fost amendate cu un total de 163,71 milioane de lei, după ce autoritatea a concluzionat că acestea au participat la o înțelegere anticoncurențială ce ar fi limitat mobilitatea angajaților și ar fi ținut costurile cu forța de muncă la un nivel artificial mai mic.
Pentru publicul larg, povestea este importantă dintr-un motiv simplu: înțelegerea nu vizează un produs sau un serviciu, ci chiar libertatea oamenilor de a-și schimba locul de muncă și de a negocia un salariu mai bun. Iar pentru industrie, cazul devine un precedent, fiind prezentat drept primul de acest tip comunicat de instituție, cu potențial de efect de domino în sectoarele unde deficitul de specialiști face concurența dintre angajatori extrem de intensă.
Ce a sancționat Consiliul Concurenței la Dacia, Renault și alții. De ce se numește no poaching
În centrul deciziei stă o practică asociată termenului no poaching, adică înțelegeri prin care companiile își promit, explicit sau implicit, că nu își vor “fura” oamenii între ele. În forma descrisă de autoritate, firmele ar fi stabilit să nu concureze pentru recrutarea și angajarea reciprocă a forței de muncă specializate sau calificate, asociată producției auto, serviciilor de inginerie și consultanței tehnice. Mai mult, ar fi existat și o regulă de tip “nu recrutezi fără acord”, adică să nu fie contactați angajați ai unei alte companii participante fără acceptul prealabil al firmei de proveniență.
Efectul unei astfel de înțelegeri este relativ ușor de intuit, chiar fără jargon juridic. Dacă un inginer, un tehnician sau un specialist software știe că firmele din jur nu îi pot face oferte spontane, puterea lui de negociere scade. La fel, dacă un angajator știe că rivalul din aceeași zonă industrială nu va veni să îi “vâneze” oamenii, presiunea de a crește salariile, de a îmbunătăți condițiile sau de a accelera promovările se reduce.
Cazul devine și mai sensibil într-un sector ca automotive, unde proiectele sunt adesea pe termene strânse și competiția pentru specialiști poate fi mai importantă decât competiția de produs. Tocmai de aceea, Consiliul Concurenței subliniază ideea că resursele umane sunt un parametru esențial al concurenței, mai ales când costurile cu personalul cântăresc greu în buget, iar mobilitatea salariaților este un indicator al sănătății pieței.
Cât plătesc Dacia și Renault și care este lista completă a amenzilor
Din totalul de 163,71 milioane de lei, cele mai mari două sancțiuni merg către companiile din grupul Renault: Automobile Dacia S.A. și Renault Technologie Roumanie S.R.L. Doar aceste două amenzi însumează aproximativ 127,8 milioane de lei, adică “peste 127 de milioane”, cum a fost prezentat în relatările din presa auto. În cifre, Dacia a primit o amendă de 81.530.497,62 lei, iar Renault Technologie Roumanie una de 46.294.136,03 lei.
Restul de șase companii sancționate completează tabloul unei piețe a serviciilor de inginerie și consultanță tehnică puternic conectate la producția auto. Lista și valorile comunicate includ: Alten Si-Techno Romania SRL (10.651.566,50 lei), Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL (7.710.801,66 lei), Expleo Romania SRL (7.428.131,86 lei), Akkodis Romania SRL (5.539.871,75 lei), Segula Technologies Romania SRL (3.158.982,76 lei) și FEV ECE Automotive SRL (1.398.870,03 lei).
Un detaliu care merită urmărit este mecanismul prin care s-au obținut probe și reduceri de sancțiuni. În investigație, una dintre companii ar fi aplicat la programul de clemență, furnizând documente și informații care au contribuit semnificativ la dovedirea practicii. În plus, cinci companii au beneficiat de reduceri ale amenzilor după ce și-au recunoscut fapta, fără ca autoritatea să publice, în rezumatul prezentat de presă, numele exact al firmelor care au primit aceste reduceri.
De ce cazul poate schimba regulile jocului pe piața muncii
Dincolo de sume, miza reală este mesajul către angajatori: înțelegerile care “îngheață” mobilitatea oamenilor intră în zona de concurență, nu doar în zona de HR. Pentru angajați, un astfel de caz poate valida ceva ce se simte uneori în practică: senzația că piața nu este chiar atât de “liberă” pe cât pare, mai ales în orașe unde câteva companii mari concentrează majoritatea joburilor specializate.
Pentru companii, precedentul aduce și un risc reputațional, nu doar financiar. Într-o industrie în care atragerea talentelor este parte din competitivitate, orice suspiciune de blocare a recrutării poate lovi în brandul de angajator, poate amplifica plecările și poate crește costurile de retenție. În același timp, cazul poate împinge firmele să își formalizeze mai atent politicile de recrutare, trainingurile de compliance și modul în care discută “neoficial” cu competitori.
Dacă vrei să te raportezi practic la astfel de situații, merită să privești semnele clasice: lipsa ofertelor din piață într-o perioadă în care există cerere, răspunsuri repetitive de tip “nu putem face ofertă”, sau recrutări care se fac doar cu intermediari și rar direct. Nu toate aceste semne înseamnă automat o înțelegere, dar într-o piață tensionată, transparența și concurența reală pentru oameni ar trebui să se vadă în mișcări, oferte și salarii, nu doar în comunicate, conform ProMotor.
Reacția Dacia și Renault la sancțiunea primită de la Consiliul Concurenței
Companiile Renault Group din România transmit că au luat act de decizia Consiliului Concurenței privind sancționarea unor practici investigate pe piața muncii. În mesajul comunicat, ele susțin că au cooperat pe deplin cu autoritatea de concurență pe parcursul întregii investigații și că au furnizat toate informațiile solicitate, în mod transparent și cu bună credință.
„Ne reafirmăm cu această ocazie angajamentul ferm față de respectarea regulilor de concurență, a practicilor etice în relația cu angajații și partenerii, precum și față de un mediu de muncă deschis, corect și competitiv. Rămânem deschiși dialogului cu autoritățile și vom continua să implementăm măsuri interne de conformare, pentru a ne asigura că politicile și practicile noastre sunt aliniate celor mai bune standarde legale și profesionale”, au răspuns oficialii Dacia și Renault.
În același timp, Dacia și Renault insistă că își reafirmă angajamentul față de respectarea regulilor de concurență, față de practici etice în relația cu angajații și partenerii și față de un mediu de muncă deschis, corect și competitiv. Ele mai transmit că rămân deschise dialogului cu autoritățile și că vor continua să implementeze măsuri interne de conformare, pentru ca politicile și practicile lor să fie aliniate celor mai bune standarde legale și profesionale.