Gigantul american care a vizat România și gazul din Marea Neagră îi spune lui Trump că Venezuela nu e bună pentru investiții
După ani în care a fost unul dintre cei mai grei jucători ai industriei energetice, ExxonMobil transmite acum, fără ocolișuri, că Venezuela rămâne un pariu prea riscant. Mesajul vine exact în momentul în care administrația Trump încearcă să redeseneze brutal jocul din Caracas, după operațiunea despre care presa internațională a relatat că a dus la înlăturarea și capturarea lui Nicolas Maduro, un episod care a aruncat țara într-o nouă fază de incertitudine politică și juridică.
În acest context, Donald Trump le cere marilor companii americane să revină rapid în Venezuela și să investească miliarde pentru relansarea producției petroliere, însă șeful ExxonMobil, Darren Woods, avertizează că fără reguli clare, protecții solide pentru investiții și schimbări legislative profunde, „astăzi” Venezuela rămâne prea riscantă pentru capital major, conform Financial Times.
Poziția ExxonMobil are o rezonanță specială pentru publicul din România, pentru că gigantul american a fost implicat direct într-unul dintre cele mai importante proiecte energetice locale din ultimii ani – proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. În 2021, ExxonMobil și-a anunțat decizia de a se retrage din proiectul de gaze naturale offshore din sectorul românesc al Mării Negre, iar în 2022 a vândut participația de 50% în zonă către compania de stat Romgaz, tranzacție evaluată la peste 1 miliard de dolari. Motivul oficial al retragerii a fost o reorientare a strategiei globale, dar în decizia Exxon au contat și incertitudinile legislative și fiscale din România, în special legate de legea offshore și predictibilitatea regimului de investiții.
După plecarea ExxonMobil, proiectul Neptun Deep nu a fost abandonat. Alături de partenerul OMV Petrom, Romgaz a continuat dezvoltarea zăcămintelor de gaze Pelican Sud și Domino, iar lucrările de foraj și infrastructură sunt în desfășurare, cu prima producție de gaze estimată pentru anul 2027.
Retragerea ExxonMobil din România rămâne un exemplu relevant pentru investitorii globali: chiar și în prezența unor resurse semnificative, lipsa de predictibilitate legislativă și riscurile de reglementare pot face un proiect neatractiv pentru capitalul internațional, la fel cum compania avertizează acum în discuțiile despre Venezuela.
Mesajul către Trump: „Venezuela este neinvestibilă”
Într-o întâlnire la Casa Albă cu lideri ai marilor companii energetice, CEO-ul ExxonMobil, Darren Woods, i-a transmis direct președintelui Donald Trump că Venezuela rămâne, în forma actuală, un mediu ostil investițiilor. Potrivit lui Woods, cadrul legal și comercial din țară nu oferă protecțiile necesare pentru investiții mari, pe termen lung.
Șeful ExxonMobil a punctat că, pentru ca marile companii să revină cu miliarde de dolari, ar fi nevoie de schimbări profunde și „durabile” în regulile jocului, de la protecții juridice clare până la modificări ale legislației din domeniul hidrocarburilor. Altfel, chiar și rezervele uriașe ale Venezuelei nu sunt suficiente pentru a compensa riscurile politice, juridice și comerciale.
De ce marile companii rămân prudente
Venezuela are unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, dar istoria recentă a țării a făcut ca această bogăție să vină la pachet cu un cost greu de ignorat. Naționalizările, instabilitatea politică, sancțiunile și impredictibilitatea legislativă au afectat încrederea investitorilor, iar companiile se tem că pot rămâne, din nou, fără protecție reală pentru activele lor.
ExxonMobil are motive concrete de prudență, Woods amintind că firma a trecut prin episoade de confiscare a activelor în Venezuela. În același timp, la masa discuțiilor au existat și voci mai optimiste: companii precum Chevron, Shell sau Repsol au vorbit despre potențial și despre creșteri de producție, dar în condiții clare, inclusiv legate de derogări de la sancțiuni și de garanții de securitate și legalitate.
Presiunea politică și dilema investițiilor de miliarde
În paralel, Donald Trump le-a cerut executivilor să ia decizii rapid și a sugerat că Washingtonul ar putea „alege” cine intră în Venezuela. Mesajul politic e unul de forță, dar pentru marile companii întrebarea rămâne aceeași: cine garantează, concret, contractele, proprietatea și repatrierea profiturilor într-o țară cu instituții fragile și cu precedent de exproprieri.
Iar aici se vede ruptura dintre promisiunea politică și calculele de business. Chiar dacă unii jucători ar putea începe cu investiții limitate sau extinderi ale operațiunilor existente, angajamentele uriașe de capital cer un cadru stabil, verificabil și predictibil. În lipsa lui, avertismentul ExxonMobil sună ca un rezumat rece al realității: rezervele mari nu ajung, dacă riscurile sunt și mai mari.