Războiul din Ucraina devine atracţie turistică. Agenţiile de turism vând bilete celor care vor să viziteze zonele bombardate
Tururi ghidate printre clădiri distruse, plimbări pe străzi marcate de urmele bombardamentelor și itinerarii construite în jurul unor locuri devenite simboluri ale războiului. În timp ce conflictul din Ucraina este încă în desfășurare, un fenomen controversat capătă amploare: așa-numitul hot war tourism, sau turismul de război. Potrivit presei internaționale, acest tip de călătorie începe să fie integrat într-o strategie mai amplă prin care Ucraina își spune povestea și își afirmă reziliența în fața agresiunii.
Ce presupune turismul de război
Cu aparatul foto la gât, turiștii ajung în locuri precum Kiev, Irpin sau Bucha, orașe care au devenit sinonime cu distrugerea și trauma. Străzile distruse de explozii, blocurile carbonizate și monumentele improvizate dedicate victimelor sunt astăzi parte din trasee organizate. Pentru unii vizitatori, este o formă de solidaritate; pentru alții, o încercare de a înțelege realitatea dincolo de ecranele televizoarelor.
Spre deosebire de dark tourism, care se concentrează pe tragedii istorice din trecut, turismul de război se desfășoară în zone unde conflictul nu s-a încheiat. Nu este vorba despre vizite pe linia frontului, ci despre orașe și cartiere afectate direct de lupte recente. Tocmai această proximitate temporală ridică numeroase dileme etice: realitatea nu este una arhivată în istorie, ci una încă vie.
Profesorul Damiano De Marchi, de la Università Ca’ Foscari din Veneția, subliniază că acest fenomen nu este rezultatul unei inițiative spontane. În opinia sa, o parte din turismul de război din Ucraina este conectată la strategia de comunicare a statului. Platforme precum „Visit Ukraine” promovează explicit astfel de experiențe, cu scopul de a menține atenția internațională asupra conflictului și de a transmite un mesaj de rezistență.
Cine sunt vizitatorii și ce experiențe caută
Majoritatea celor care aleg aceste tururi provin din Europa Centrală și de Nord – Belgia, Germania sau Marea Britanie. În ultima perioadă, apar și grupuri din Italia, deși în număr mai mic. Motivațiile sunt diverse: dorința de a vedea cu ochii proprii consecințele războiului, nevoia de empatie sau curiozitatea de a înțelege o realitate complexă, dincolo de relatările media, potrivit Radio Free Europe.
Există și o dimensiune economică importantă. Pachetele turistice pot costa de la câteva sute la peste o mie de euro, în funcție de durată și traseu. O parte din bani ajung la comunitățile locale, la familii afectate de război sau la inițiative de sprijin, uneori declarat, alteori indirect. Astfel, pentru unii, acest tip de turism reprezintă o formă activă de susținere, iar pentru alții, o exploatare a suferinței.
Din punct de vedere legal, călătoriile în Ucraina sunt permise. Granițele sunt deschise, nu este necesară viză, iar trenurile dinspre Polonia circulă zilnic. Moralitatea acestor vizite rămâne însă intens discutată. Pentru mulți turiști, nu este vorba despre senzaționalism, ci despre nevoia de a înțelege și de a fi martori.