Brushing, escrocheria cu „colete fantomă” care ia avânt și în România

Să primești un colet pe care nu l-ai comandat pare, la prima vedere, o întâmplare banală: o greșeală de livrare, o confuzie de nume, poate chiar un „cadou” neașteptat. Tocmai această reacție relaxată e combustibilul perfect pentru o schemă care se răspândește pe fondul exploziei cumpărăturilor online.

Fenomenul se numește „brushing” și, deși pornește dintr-o zonă aparent „nevinovată” (un obiect ieftin trimis aleatoriu), scopul real este să manipuleze încrederea oamenilor în review-uri și să testeze, uneori, cât de „valide” sunt datele tale. Iar în 2025, când vânzările globale din e-commerce au fost estimate la peste 6,4 trilioane de dolari, tentația fraudatorilor de a trișa la scară mare crește odată cu piața.

În esență, „brushing” înseamnă că un vânzător (sau o rețea de intermediere) trimite intenționat un colet la adresa unei persoane alese la întâmplare, folosind date reale: nume, adresă, uneori și număr de telefon. Produsul e, de regulă, ieftin și ușor de expediat, pentru că obiectivul nu e să „piardă” bani, ci să bifeze o livrare verificabilă într-un sistem de marketplace.

Trucul apare în pasul următor: expeditorul folosește un cont fals de cumpărător ca să „cumpere” propriul produs, îl expediază către tine (ca dovadă de livrare), apoi lasă o recenzie de 5 stele. Așa umflă artificial reputația produsului și îi crește vizibilitatea în listări. Practic, tu devii fără voie „figurația” din spatele unor recenzii false care pot păcăli alți clienți să cumpere.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

În multe cazuri, tot mecanismul e automatizat sau externalizat: există servicii clandestine care vând pachete de „comenzi” și „ratinguri”, iar platformele se luptă constant cu acest val. Pe măsură ce marketplace-urile au devenit tot mai competitive, iar produsele tot mai greu de diferențiat, review-urile au ajuns o monedă. Când ele sunt false, consumatorul pierde, pentru că ia decizii pe baza unei imagini fabricate.

De ce „coletul gratis” poate ascunde riscuri mai mari

Problema nu e doar că sistemele de review sunt manipulate. Faptul că ai fost țintit poate sugera că datele tale circulă deja prin baze de date compromise sau prin zone obscure ale internetului. Uneori, coletul e folosit ca o „verificare” simplă: dacă livrarea ajunge și destinatarul există, atunci datele sunt bune și pot fi folosite în următoarea etapă (încercări de acces la conturi, tentative de fraudă de identitate, campanii de scam personalizate).

Există și versiuni mai agresive ale schemei, când în pachet apare un pliant sau un bilețel cu un cod QR. Scanarea te poate duce către un site de phishing sau către o pagină care încearcă să instaleze malware ori să-ți „smulgă” date de autentificare. Uneori, paginile sunt făcute să arate „curat”, cu logo-uri și texte care imită magazine reale, tocmai ca să te convingă să introduci date personale, adrese sau informații de card.

Pe termen lung, astfel de practici erodează încrederea în comerțul online. Dacă oamenii ajung să creadă că majoritatea review-urilor sunt manipulate, se întorc la cumpărături mai puține sau la branduri mari, iar vânzătorii corecți sunt penalizați indirect. Cu alte cuvinte, „brushing” nu e doar o mică șmecherie, ci o problemă de ecosistem.

Semne că ai fost prins într-o schemă și ce verifici imediat

Primul indiciu e simplu: produs mic, ieftin, adesea de calitate slabă, pe care nu-l recunoști și nu găsești nicio comandă asociată. Al doilea indiciu e eticheta de expediere: expeditor vag, adresă incompletă, lipsă date clare de retur sau detalii care nu au sens.

Din momentul în care ai coletul în mână, merită să tratezi situația ca pe un semnal de securitate, nu ca pe o întâmplare amuzantă. Intră în conturile tale de pe platformele de shopping și verifică istoricul comenzilor, adresele salvate și metodele de plată. Uită-te și la emailuri, inclusiv în folderele de spam, după confirmări de comandă pe care nu le-ai inițiat.

Apoi verifică extrasul bancar și tranzacțiile cardurilor pentru plăți mici „de test”, abonamente apărute brusc sau tranzacții repetate către comercianți necunoscuți. Dacă observi ceva suspect, schimbă parolele imediat și activează autentificarea în doi pași acolo unde e disponibilă. Dacă ai refolosit aceeași parolă pe mai multe site-uri, consideră că riscul e mai mare și acționează ca și cum datele tale de login ar fi putut fi deja încercate în alte părți.

Cum te protejezi pe termen lung, fără să trăiești cu paranoia

În primul rând, nu scana coduri QR din colete pe care nu le-ai cerut și nu accesa linkuri tipărite pe bilețele „de suport”, „garanție” sau „confirmare premiu”. Dacă vrei totuși să verifici ce e, caută manual site-ul oficial al retailerului sau al brandului, nu te lua după scurtături. Orice presiune de tip „scanează acum” e, de regulă, o capcană.

În al doilea rând, redu cât poți expunerea datelor tale. Verifică ce informații personale apar public (profiluri vechi, anunțuri, directoare online), limitează ce afișezi pe rețele sociale și folosește parole unice. Un manager de parole te poate ajuta să nu reciclezi aceeași parolă, iar autentificarea în doi pași îți poate salva conturile chiar și atunci când o parolă a fost compromisă.

În al treilea rând, obișnuiește-te să verifici mai atent recenziile: caută formulări identice repetate, conturi fără istoric, poze generice, ratinguri exagerat de pozitive fără detalii concrete. Când un produs are sute de review-uri „perfecte”, dar descrierile sunt vagi, e un semnal că ai de-a face cu o manipulare. Fii atent și la recenzii extrem de negative care par coordonate: și ele pot fi folosite ca instrument de sabotaj între competitori.

Brushing nu e doar despre un colet rătăcit, ci despre încrederea ta în ecosistemul de shopping. Dacă tratezi livrarea necerută ca pe un mic incident de securitate, îți crești șansele să oprești problema înainte să se transforme într-o fraudă cu adevărat costisitoare.