Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ioan 2026. Ce să faci până în prânz pentru noroc în noul an

Pe 7 ianuarie 2026, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, una dintre cele mai puternice și respectate figuri ale creștinismului. Această zi marchează nu doar pomenirea celui care L-a botezat pe Iisus Hristos în apele Iordanului, ci și încheierea simbolică a sărbătorilor de iarnă, începute pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Din acest motiv, Sfântul Ioan este asociat cu curățarea, reînnoirea și norocul pentru anul care abia a început.

Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan s-a născut în cetatea Orini, într-o familie preoțească: tatăl său, Zaharia, era slujitor al templului, iar mama sa, Elisabeta, provenea din neamul lui Aaron. Nașterea sa a fost vestită de Arhanghelul Gavriil, iar lipsa de credință a lui Zaharia l-a lăsat fără glas până în ziua în care copilul a primit numele Ioan. Potrivit Scripturii, pruncul Ioan a tresărit în pântecele mamei sale atunci când Elisabeta s-a întâlnit cu Fecioara Maria, care Îl purta pe Mântuitor.

Misiunea sa publică a început în vremea împăratului Tiberiu, când Ioan predica pocăința și pregătirea sufletească pentru venirea lui Mesia. Mesajul său era simplu, dar profund: întoarcerea la Dumnezeu. El L-a botezat pe Iisus și L-a arătat lumii ca „Mielul lui Dumnezeu”, subliniind smerenia prin cuvintele: „Eu trebuie să mă micșorez, iar El să crească”. Sfântul Ioan a fost martirizat la porunca regelui Irod, pentru că a mustrat fără teamă păcatul și nedreptatea.

Ce să faci până la prânz pentru noroc

Tradiția populară spune că dimineața de Sfântul Ioan este decisivă pentru restul anului. Se crede că stropirea cu agheasmă aduce sănătate și protecție împotriva bolilor. Mulți români obișnuiesc să se spele pe față cu apă sfințită sau să stropească locuința, pentru a alunga ghinionul.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Un alt obicei vechi spune că după această zi „se botează gerul”, adică frigul începe să se domolească, iar natura se pregătește încet pentru primăvară. De aceea, Sfântul Ioan este considerat o zi a speranței și a începuturilor bune.

Obiceiuri și tradiții din diferite regiuni

Una dintre cele mai cunoscute tradiții este „Udatul Ionilor”. În Transilvania, cei care poartă numele Ion erau duși prin sat și stropiți sau chiar aruncați simbolic în apă, ca semn de purificare. În Bucovina, în trecut, se împodobeau brazi la porțile celor sărbătoriți, iar aceștia organizau petreceri pentru comunitate.

Există și obiceiul numit „Iordănitul femeilor”, practicat mai ales în nordul țării. Femeile se adunau, petreceau împreună, iar dimineața „răpeau” bărbați întâlniți pe drum, amenințându-i în joacă cu aruncarea în râu. În unele sate, tinerele neveste erau integrate simbolic în rândul femeilor căsătorite prin stropirea cu apă din fântână sau râu.

Ziua de Sfântul Ioan este considerată o sărbătoare a bucuriei. Se spune că cine nu se veselește acum va purta tristețea tot anul. De aceea, râsul, masa împreună și gândurile bune pe tot parcursul zilei sunt considerate cheia unui an norocos și luminat.