Cum faci să folosești corect modurile P, A/Av, S/Tv și M în funcție de scenă, în fotografie

Dacă ai trecut de faza „apas pe buton și văd ce iese”, modurile P, A/Av, S/Tv și M devin cea mai rapidă cale spre poze constante, indiferent de lumină. Nu sunt „pentru profesioniști” sau „pentru începători”, ci pentru situații diferite: uneori ai nevoie să controlezi profunzimea de câmp, alteori mișcarea, iar uneori vrei doar să reacționezi instant și să lași aparatul să facă restul, dar fără să pierzi controlul.

Înainte să alegi un mod, merită să ții minte triunghiul expunerii: diafragma (apertura), timpul de expunere și ISO. În orice mod, aparatul tot încearcă să atingă o expunere „corectă” după metoda lui de măsurare a luminii, iar tu decizi ce variabilă prioritizezi. Când înțelegi asta, alegerea modului devine logică, nu o loterie.

Ce face fiecare mod și când te ajută cel mai mult

Modul P (Program) e ca un „Auto inteligent” cu libertăți: aparatul alege combinația de timp + diafragmă, iar tu ajustezi rapid ISO, compensarea expunerii și alte setări. De multe ori poți folosi și „program shift” (rotița îți schimbă perechea timp/diafragmă păstrând expunerea), ceea ce îl face excelent când scena se schimbă repede.

Folosește P când vrei viteză și flexibilitate: evenimente, călătorii, street, cadre spontane. Ca să nu te trezești cu mișcare nedorită, setează Auto ISO cu o limită de ISO acceptabilă și, dacă aparatul permite, un minim de timp (de exemplu 1/125 pentru oameni care se mișcă). Compensarea expunerii (+/-) devine „frâna de mână”: dacă subiectul e pe fundal foarte luminos (zăpadă, cer), ridică expunerea; dacă ai un fundal întunecat care păcălește aparatul, scade ușor.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Modul A/Av (Prioritate de diafragmă) îți dă controlul asupra profunzimii de câmp, iar aparatul ajustează timpul (și uneori ISO) ca să păstreze expunerea. Asta îl face preferatul pentru portrete, peisaje, macro și orice scenă în care „cât de clar e fundalul” contează.

Folosește A/Av când vrei un bokeh plăcut sau, dimpotrivă, claritate pe tot cadrul. La portret, începe cu f/1.8–f/2.8 (sau cât permite obiectivul) și urmărește să nu scadă timpul prea mult; dacă vezi 1/30 la 50 mm, riști tremur. La peisaj, mergi spre f/8–f/11 pentru detaliu bun, dar ai grijă la difracție la diafragme foarte închise (f/16–f/22 poate înmuia imaginea, în funcție de senzor/obiectiv). Pentru macro, e normal să închizi mai mult (f/8–f/16), fiindcă profunzimea de câmp e microscopică.

Modul S/Tv (Prioritate de timp) e invers: tu alegi timpul, aparatul alege diafragma. E ideal când mișcarea e subiectul principal: înghețare, panning, apă mătăsoasă, copii care aleargă, sport, animale.

Folosește S/Tv când vrei să controlezi efectul mișcării fără să te gândești la restul. Pentru sport și acțiune, pornește de la 1/500–1/1000 (mai rapid dacă subiectul vine spre tine). Pentru oameni care merg, 1/250 e adesea suficient. Pentru panning, încearcă 1/30–1/60 și urmărește subiectul în timpul expunerii. Pentru apă „mătăsoasă” sau luminile orașului, coboară la 1 secundă sau mai mult, dar atunci intri aproape sigur în zona de trepied.

Modul M (Manual) îți dă control total asupra timpului și diafragmei (și, de obicei, ISO). Nu e „mereu cel mai bun”, ci cel mai stabil când lumina sau fundalul păcălesc constant aparatul, sau când vrei consecvență perfectă între cadre.

Folosește M când ai iluminare constantă și vrei rezultate identice: studio, produs, panorame, time-lapse, nocturne cu trepied, scenă de concert cu reflectoare care se schimbă și îți strică automatul. Ca să-l faci practic, activează Auto ISO în M dacă aparatul permite: tu blochezi timpul și diafragma, iar ISO se adaptează. E o combinație excelentă pentru evenimente sau indoor, când vrei să păstrezi un timp sigur (de exemplu 1/250) și o diafragmă anume (de exemplu f/2.8), dar lumina variază.

Cum alegi modul în funcție de scenă, fără să pierzi cadre

La portrete, cel mai simplu e A/Av. Alege diafragma în funcție de look: f/1.8–f/2.8 pentru separare puternică, f/3.5–f/5.6 pentru mai multă siguranță la focalizare (mai ales la grup). Urmărește timpul: dacă scade prea mult, ridică ISO sau folosește bliț/reflector. Dacă lumina e foarte schimbătoare (soare–umbră), treci pe P cu compensare expunere și Auto ISO, ca să reacționezi instant.

La peisaj, tot A/Av rămâne baza. Alege f/8–f/11, ISO cât mai mic și lasă timpul să crească. Dacă timpul ajunge la 1/10 sau mai lent și nu ai stabilizare bună, folosește trepied sau crește ISO. Dacă faci un răsărit cu contrast mare, ia în calcul bracketing sau o compensare negativă ușoară ca să nu arzi cerul, apoi recuperezi umbrele la editare.

La acțiune (sport, copii, animale), intră pe S/Tv. Setează 1/500–1/1000 și lasă aparatul să deschidă diafragma. Dacă ajungi la limita diafragmei (de exemplu f/2.8 maxim) și încă e întuneric, ridică ISO. Dacă vezi că expunerea oscilează din cauza fundalului (tricou alb pe fundal negru), treci pe M + Auto ISO: blochezi timpul și diafragma, iar aparatul ajustează doar ISO.

În lumină slabă, alegerea depinde de subiect. Pentru oameni relativ statici, mergi pe A/Av cu o diafragmă deschisă și un timp minim sigur (1/125 e un bun punct de plecare). Pentru oraș noaptea cu trepied, alege M: ISO mic, diafragmă medie (f/8) și timpul cât cere histograma. Dacă fotografiezi fără trepied și vrei să păstrezi control, P cu Auto ISO și limită de timp e o soluție rapidă.

Greșeli frecvente și setări care îți fac viața mai ușoară

Cea mai comună greșeală în A/Av e să ignori timpul și să te trezești cu imagini mișcate. Obișnuiește-te să arunci un ochi la timp înainte să declanșezi și ridică ISO fără teamă când e nevoie; o poză puțin zgomotoasă e mai bună decât una neclară. Dacă aparatul are opțiunea de „minim shutter speed” în Auto ISO, seteaz-o ca să nu te saboteze singur.

În S/Tv, capcana e invers: aparatul poate alege o diafragmă foarte închisă sau foarte deschisă, iar tu te trezești fie cu fundal prea clar, fie cu profunzime prea mică. Dacă vrei control estetic, nu te crampona de S/Tv; uneori M + Auto ISO e mai predictibil: tu alegi și timpul, și diafragma, iar ISO se ocupă de rest.

În M, greșeala clasică e să schimbi scena (intri din soare în umbră) și să uiți că expunerea e blocată. Ca să eviți asta, folosește M mai ales când lumina e stabilă sau activează Auto ISO. În plus, bazează-te pe histogramă și pe avertizarea de zone arse („blinkies”), nu doar pe cum arată ecranul, fiindcă luminozitatea lui te poate păcăli.

Dacă vrei o regulă simplă care funcționează aproape mereu: alege A/Av pentru aspect (fundal), S/Tv pentru mișcare, P pentru reacție rapidă și M pentru consistență. Restul ține de exercițiu: schimbă intenționat modurile în aceleași condiții și observă cum se schimbă rezultatul, iar decizia o să devină reflex.