05 ian. 2026 | 17:24

Dacia Spring „pe benzină”, în India: Renault Kwid pornește de la 4.000 de euro și bate electrica la viteză

AUTO
Dacia Spring „pe benzină”, în India: Renault Kwid pornește de la 4.000 de euro și bate electrica la viteză
Ce este, de fapt, Renault Kwid și de ce seamănă cu Spring

Dacia Spring este cunoscută în Europa ca una dintre cele mai accesibile mașini electrice, gândită în primul rând pentru oraș. În India însă, „rețeta” arată diferit: modelul este comercializat sub numele Renault Kwid și vine cu motor pe benzină, la un preț de pornire în jur de 4.000 de euro. Diferența de abordare spune multe despre cum se adaptează același concept de mașină la piețe cu nevoi, infrastructură și politici publice complet diferite.

Mai mult, începutul lui 2026 aduce și o ajustare de prețuri: Renault India anunță majorări de până la 2% pentru Kwid, ceea ce urcă plaja estimată la aproximativ 4.150 – 5.700 de euro, în funcție de versiunea aleasă. Chiar și cu aceste scumpiri, poziționarea rămâne agresivă, iar comparația cu Spring-ul electric din Europa devine inevitabilă, mai ales când intră în discuție performanțele și autonomia.

Renault Kwid vândut în India este prezentat ca echivalentul „Spring-ului” în versiune termică: un model compact, orientat către mobilitate accesibilă, cu accent pe costuri mici de achiziție și exploatare. Conform informațiilor disponibile, această variantă a fost introdusă în 2025 sub brandul Renault în India, cu un motor pe benzină 1.0 SCe MT de 70 CP. Practic, vorbim despre aceeași idee de mașină simplă, ușoară și urbană, dar adaptată unei piețe unde motorizările termice rămân dominante, iar electrificarea avansează în ritmuri diferite față de Europa.

Diferența majoră față de Spring-ul electric vândut în România și în restul Europei este lanțul tehnic și de producție: varianta electrică este asociată cu fabricația Dongfeng și este livrată ca EV, în timp ce Kwid este un produs termic, cu alte compromisuri și alte avantaje. Asta explică și de ce modelul „pe benzină” nu este disponibil în Europa: nu e vorba doar de o decizie comercială, ci de faptul că fiecare piață are propriile cerințe de omologare, emisii, fiscalitate și priorități de gamă.

În paralel, comparațiile de preț rămân tentante. În Italia, de exemplu, Dacia Spring nouă ajunge să coste în jur de 4.900 de euro prin programe de stimulare, ceea ce o aduce aproape de pragul la care pornește Kwid în India. Totuși, aceste cifre nu sunt direct comparabile, pentru că includ mecanisme diferite: în Europa intră în joc subvenții și bonusuri pentru electrice, iar în India prețul mic este obținut printr-un pachet tehnic mai simplu și prin realități locale de piață.

Motor, cutie și performanțe: unde câștigă „Spring-ul pe benzină”

Din perspectiva specificațiilor, Kwid mizează pe un motor de 1,0 litri, cu 70 CP, care dezvoltă un cuplu de 92,5 Nm la 4.000 rpm. Motorizarea este cuplată la o transmisie robotizată Easy-R AMT cu cinci trepte, o soluție gândită să păstreze costurile sub control și să ofere, în același timp, o experiență mai comodă în traficul urban față de o cutie manuală clasică.

Interesant este că, deși mașina este descrisă ca fiind concepută pentru oraș, poate atinge o viteză maximă de 150 km/h pe autostradă, depășind performanțele variantei electrice. În practică, asta poate conta pentru o categorie de clienți care vrea o mașină mică, dar care să nu se simtă limitată la drumuri scurte sau la viteze modeste, mai ales în afara orașului.

Adevărata „lovitură” rămâne autonomia din perspectiva utilizatorului obișnuit: rezervorul de 28 de litri este prezentat ca suficient pentru aproximativ 600 km fără realimentare. Chiar dacă autonomia reală depinde de stilul de condus, trafic și condiții, mesajul este clar: Kwid se poziționează ca o mașină care elimină anxietatea legată de încărcare și infrastructură, un argument important în piețe unde rețeaua de stații poate fi inegală sau unde timpul de alimentare contează mai mult decât costul per kilometru.

În același timp, aici se vede și motivul pentru care „rețeta” nu se transferă automat în Europa. Pe un continent unde politicile publice împing puternic spre electrificare, un model nou cu motor pe benzină intră într-o competiție mult mai dură, atât pe zona de reglementare, cât și pe cea de percepție. Spring-ul electric este, în acest sens, o piesă de puzzle potrivită pentru Europa: preț cât mai mic pentru un EV, cu utilizare predominant urbană.

Prețuri în creștere în 2026 și ce spune asta despre piață

Chiar și o scumpire de până la 2% în ianuarie 2026 poate schimba ușor percepția asupra celui mai important atu al mașinii: prețul. Dacă până acum plaja menționată era în jur de 4.000 – 5.500 de euro, după ajustare ea urcă la aproximativ 4.150 – 5.700 de euro, în funcție de versiune. În segmentul entry-level, câteva sute de euro pot însemna diferența dintre „impuls” și „mă mai gândesc”, mai ales când cumpărătorii sunt foarte sensibili la buget.

Totuși, faptul că modelul rămâne foarte ieftin chiar și după scumpire sugerează că strategia Renault India este să păstreze Kwid ca poartă de intrare în gamă: o mașină simplă, cu dotări și configurații calibrate strict pentru a livra mobilitate la preț minim. Într-o astfel de ecuație, fiecare cost suplimentar – materii prime, logistică, conformare, fluctuații valutare – se vede imediat în prețul final, iar ajustările devin aproape inevitabile.

În Europa, imaginea este aproape „oglindă”: Dacia Spring poate ajunge la prețuri foarte joase în țări unde există stimulente consistente pentru electrice, dar fără acele programe costul crește și comparabilitatea cu o termică ieftină devine mai complicată. Asta explică de ce același nume (Spring) poate însemna lucruri diferite în funcție de piață: în India, accentul cade pe accesibilitate prin benzină și autonomie mare cu rezervor mic; în Europa, accentul cade pe accesibilitate prin electrificare și cost redus de utilizare în oraș.

În final, cazul Renault Kwid arată cum aceeași „idee” de mașină mică și ieftină poate fi reinterpretată complet, fără să-și piardă scopul. Doar că soluția tehnică se schimbă: acolo unde infrastructura și politicile favorizează electricul, Spring este EV; acolo unde contează cel mai mult alimentarea rapidă și autonomia „clasică”, Spring devine, practic, un Kwid pe benzină.