Ţările europene în care oamenii pleacă din casa părinţilor cel mai târziu şi cel mai devreme. Diferenţa este de 10 ani
Vârsta la care tinerii europeni aleg sau reușesc să părăsească locuința părinților rămâne un indicator relevant pentru dinamica socială și economică din Uniunea Europeană. Datele recente arată diferențe clare între statele membre, atât în ceea ce privește momentul plecării de acasă, cât și impactul costurilor locuințelor asupra tinerilor. În timp ce în unele țări independența vine devreme, în altele aceasta este amânată cu aproape un deceniu.
Media europeană și evoluția din ultimii ani
În 2024, tinerii din Uniunea Europeană au părăsit casa părinților la o vârstă medie de 26,2 ani. Valoarea este în ușoară scădere față de anul 2023, când media era de 26,3 ani. Analiza pe termen lung arată că, din 2002 până în prezent, această vârstă medie a fluctuat într-un interval relativ restrâns. Cel mai scăzut nivel a fost înregistrat în 2019, cu 26,1 ani, în timp ce maximul a fost atins în 2006, când media ajungea la 26,8 ani.
Aceste variații moderate ascund însă diferențe majore între statele membre, diferențe care conturează modele distincte de tranziție către viața independentă.
Statele în care tinerii pleacă cel mai târziu de acasă
Cele mai ridicate vârste medii de părăsire a locuinței părintești, de 30 de ani sau peste, se regăsesc în sudul și estul Europei. Croația ocupă primul loc, cu o medie de 31,3 ani, urmată de Slovacia, unde tinerii pleacă de acasă la 30,9 ani. Grecia înregistrează o medie de 30,7 ani, iar Italia și Spania se situează la limita de 30 de ani, cu valori de 30,1, respectiv 30,0 ani.
Aceste date arată că, în anumite state, rămânerea în gospodăria părinților este un fenomen extins, iar independența locativă este amânată considerabil față de media europeană.
Țările în care independența vine cel mai devreme
La polul opus se află țările nordice, unde tinerii părăsesc casa părintească mult mai devreme. Finlanda înregistrează cea mai scăzută vârstă medie, de 21,4 ani, urmată de Danemarca, cu 21,7 ani, și Suedia, cu 21,9 ani. Diferența dintre aceste state și cele din sudul Europei ajunge astfel la aproape 10 ani, un contrast semnificativ în interiorul aceleiași uniuni.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2026/01/Captura-de-ecran-din-2026-01-02-la-12.46.20.png)
Foto: Eurostat
Costurile locuințelor și impactul asupra tinerilor
Pe fondul dezbaterilor constante privind accesibilitatea locuințelor, datele arată că tinerii sunt mai expuși presiunii financiare decât populația generală. În 2024, 9,7% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană locuiau în gospodării în care cheltuielile pentru locuință reprezentau 40% sau mai mult din venitul disponibil. Pentru populația totală, acest procent a fost de 8,2%.
Diferențele între state sunt considerabile. Grecia a înregistrat cea mai ridicată rată a supraîncărcării costurilor locuințelor, de 30,3%, urmată de Danemarca, cu 28,9%. Aceste valori depășesc semnificativ nivelurile raportate în Olanda (15,3%), Germania (14,8%) și Suedia (13,5%). În contrast, Croația (2,1%), Cipru (2,8%) și Slovenia (3,0%) au avut cele mai scăzute rate.
În 16 state membre, rata supraîncărcării costurilor locuințelor este mai mare în rândul tinerilor decât în rândul populației generale. Cea mai mare diferență între cele două categorii a fost observată în Danemarca, unde decalajul a ajuns la 14,3 puncte procentuale, urmată de Olanda, cu o diferență de 8,4 puncte procentuale.
Datele indică și o legătură interesantă între momentul plecării de acasă și costurile locuințelor. În țări precum Danemarca, Olanda, Germania, Suedia și Finlanda, unde tinerii se mută mai devreme, supraîncărcarea costurilor locuințelor este mai ridicată pentru această categorie de vârstă. În schimb, statele în care tinerii părăsesc mai târziu casa părintească, precum Cipru, Croația și Italia, raportează niveluri mai scăzute ale acestei presiuni financiare. Grecia rămâne însă o excepție, cu o rată ridicată a costurilor, în ciuda plecării târzii de acasă.