Dolarul, pe cale să dispară ca putere globală. Cum America lui Trump a „îngropat” moneda
În 2026, „diluarea” dolarului ar putea trece de la un fenomen discret la un curent: tot mai multe țări vor să facă comerț, să plătească și să-și țină rezervele fără să depindă de moneda americană. Nu este vorba de un colaps peste noapte, ci de construirea unor rute paralele, după ce administrația Trump a arătat cât de eficient poate folosi dolarul ca instrument geopolitic.
Schimbarea se vede și în comerț: ponderea SUA în schimburile globale a coborât de la aproximativ o treime în 2000 la circa un sfert, iar pe măsură ce economiile emergente tranzacționează tot mai mult între ele, dolarul devine mai puțin central, noteazăpublicația Wired.
De ce se subțiază dominația dolarului
Un semnal puternic vine din decontări. Comerțul dintre India și Rusia se închide tot mai des în rupii, dirhami și yuani, iar alte perechi de țări testează aceeași rețetă: Brazilia și Argentina, Emiratele Arabe Unite și India, sau Indonezia și Malaezia pilotează plăți în monede locale.
În paralel, infrastructura financiară se diversifică. Mai mult de jumătate din comerțul Chinei ar trece acum prin CIPS, sistemul său de plăți transfrontaliere, în locul SWIFT, rețeaua globală de mesagerie bancară dominată mult timp de instituții occidentale. Mesajul implicit: dacă accesul la canalele „clasice” poate fi restricționat, alternativele devin o poliță de asigurare.
Fisuri în încrederea financiară și fuga spre sisteme paralele
Presiunea nu vine doar din geopolitică, ci și din fundamente. Deficitele fiscale ale SUA sunt proiectate la 1,9 trilioane de dolari în 2025, pe fondul unui deficit de cont curent estimat la 6% din PIB. În plus, tipărirea de bani pentru finanțarea cheltuielilor alimentează temeri că „privilegiul exorbitant” al dolarului nu mai acoperă la fel de ușor costurile.
Chiar și piața titlurilor de stat americane, considerată cândva etalonul lichidității, a început să ridice semne de întrebare. Cu peste 27 de trilioane de dolari în obligațiuni Trezorerie în circulație, nevoia de intermediere a crescut, dar marile bănci-dealeri nu și-au extins proporțional capacitatea. Episodul din martie 2020, când piața Trezoreriei a cedat fără intervenția Rezervei Federale, rămâne un reper incomod.
În 2026, amenințarea poate să nu fie o monedă rivală unică, ci o rețea de sisteme care ocolesc dolarul: mBridge, dezvoltat de mai multe bănci centrale cu Banca Reglementelor Internaționale, sau ideea BRICS pay, gândită să permită plăți directe în monedele proprii.