Dacia second hand cu kilometri dați înapoi: semnele concrete pe care le poți verifica singur
Kilometrajul dat înapoi nu mai e demult o poveste, ci o practică care încă există în piața second hand. Problema nu e doar că plătești prea mult, ci că îți faci planul de întreținere pe o realitate falsă. O mașină „de 120.000 km” care are, de fapt, 220.000 km îți poate cere în câteva luni distribuție, ambreiaj, suspensie, turbine sau injectoare, iar tu intri în relație cu mașina deja frustrat.
Partea bună este că poți face multe verificări fără tester, fără elevator și fără să fii mecanic. Trebuie doar să te uiți la mașină ca la un ansamblu: uzura fizică, istoricul, consistența detaliilor și comportamentul la drum. Când ceva nu se leagă, de obicei nu e „ghinion”, ci un semn.
Semne de uzură care nu mint: interior, comenzi, detalii mici
Începe cu interiorul, pentru că acolo se vede cel mai repede uzura reală. Volan lucios și netezit, schimbător de viteze cu inscripții șterse, pedale tocite, scaunul șoferului „căzut” pe lateral, plasticul de la mânere și butoane lustruit agresiv sunt semne care, puse cap la cap, pot contrazice un kilometraj mic. Nu te baza pe un singur indiciu, dar dacă la 90.000 km arată ca o mașină de taxi, merită să devii suspicios.
Uită-te la elemente care se schimbă rar: centura șoferului (se retrage greu sau e „păroasă”), balamalele ușii (joc), chederul de la ușă (tăiat/uzat), faruri matuite puternic, ștergătoare cu urme vechi, parbriz cu multe ciobituri. Unele pot fi explicate prin mers mult extraurban, dar tot trebuie să fie coerente cu povestea vânzătorului.
Un alt test simplu este consistența consumabilelor declarate. Dacă vânzătorul spune că are 110.000 km, dar are deja al doilea set de discuri, amortizoare schimbate, ambreiaj schimbat, poate fi perfect normal, dar cere facturi și explicații. Când apar multe „reparații mari” pe un kilometraj mic, fără documente, e un semnal.
Verificări de istoric pe care le poți cere și cum le interpretezi
În România, una dintre cele mai utile piese de puzzle este certificatul RAR Auto-Pass, care oferă informații din baza de date care se populează din ITP, ateliere autorizate și alte surse relevante, tocmai pentru a reduce riscul de fraudă și surprize la mașinile rulate. Dacă vânzătorul ezită, amână sau „nu are timp”, tratează asta ca pe o informație în sine.
Când citești un istoric, caută continuitate: salturi înapoi, ani lipsă, perioade în care mașina pare să nu fi existat, apoi apare cu kilometri mai puțini. Uită-te și la logică: o mașină care a făcut 20.000 km pe an brusc face 3.000 km pe an, deși proprietarul spune că merge zilnic. Se poate, dar trebuie să fie plauzibil.
La final, fă o verificare de drum: pornește motorul la rece, vezi dacă tremură, dacă scoate fum, dacă are vibrații la accelerație și cum schimbă treptele. Un kilometraj mare ascuns se vede adesea în felul în care mașina se simte „obosită”, chiar dacă arată bine în poze. Dacă ești nehotărât, mai bine plătești o inspecție într-un service decât să plătești luni întregi reparații pe o minciună.