Iarna, Pământul se apropie cel mai mult de Soare. De ce nu se încălzește și de ce e totuși cel mai frig

La început de ianuarie, Pământul ajunge în punctul din orbită în care se află cel mai aproape de Soare, un moment numit periheliu. În 2026, acest lucru se întâmplă pe 3 ianuarie. Pentru mulți, informația pare paradoxală: cum este posibil ca planeta noastră să fie mai aproape de Soare tocmai în mijlocul iernii, când temperaturile sunt cele mai scăzute? Intuiția ne-ar spune că distanța mai mică ar trebui să însemne mai multă căldură, însă realitatea astronomică funcționează după alte reguli.

Explicația ține de modul în care se produc anotimpurile și de dinamica mișcării Pământului în jurul Soarelui, nu de o presupusă „apropiere” sau „îndepărtare” decisivă față de sursa de căldură.

De ce iarna nu are legătură cu distanța față de Soare

Anotimpurile nu sunt cauzate de apropierea sau depărtarea Pământului de Soare, ci de înclinarea axei sale. Pământul este înclinat cu aproximativ 23,5 grade față de planul orbitei sale, iar această înclinație face ca, pe parcursul anului, diferite regiuni ale planetei să primească mai multă sau mai puțină lumină solară.

Când emisfera nordică este înclinată spre Soare, razele solare cad mai direct și pe o durată mai mare a zilei, ceea ce produce vara. Când aceeași emisferă este înclinată în sens opus, Soarele stă jos pe cer, zilele sunt mai scurte, iar energia primită este mult mai mică — acesta este motivul real al iernii. În același timp, în emisfera sudică este vară, iar periheliul coincide acolo cu sezonul cald.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Vezi și: De ce Pământul e mai fierbinte când se îndepărtează de Soare

Ce este periheliul și cât de mult contează, de fapt

Orbita Pământului nu este un cerc perfect, ci o elipsă foarte ușor alungită. Din acest motiv, există un punct în care planeta este cel mai aproape de Soare (periheliu) și unul în care este cel mai departe (afeliu). Diferența dintre cele două distanțe este de aproximativ 5 milioane de kilometri, ceea ce pare enorm, dar reprezintă doar în jur de 3% din distanța medie dintre Pământ și Soare.

Această variație mică nu este suficientă pentru a influența semnificativ clima sau temperaturile de la sol. De fapt, energia solară primită de Pământ la periheliu este doar ușor mai mare decât la afeliu, iar efectul este practic insesizabil pentru viața de zi cu zi. Mai important este un alt detaliu: conform legilor lui Kepler, Pământul se mișcă mai repede pe orbită atunci când este mai aproape de Soare, ceea ce face ca iarna din emisfera nordică să fie, în medie, puțin mai scurtă decât vara.

Un paradox aparent, dar perfect explicabil

Faptul că periheliul are loc iarna în emisfera nordică este, în mare parte, o coincidență astronomică. De-a lungul a mii de ani, poziția periheliului se deplasează lent în raport cu anotimpurile, din cauza unor variații subtile ale orbitei Pământului. În trecut, periheliul a coincis cu alte anotimpuri și, în viitor, va ajunge din nou să se producă în altă perioadă a anului.

Așadar, deși ideea că „suntem mai aproape de Soare iarna” sună contraintuitiv, ea nu contrazice realitatea frigului pe care îl simțim. Temperaturile scăzute sunt dictate de unghiul razelor solare și de durata zilei, nu de câțiva milioane de kilometri în plus sau în minus într-o orbită cosmică uriașă. Iarna rămâne iarnă, chiar și atunci când Pământul se află, paradoxal, cel mai aproape de Soare.