Inteligența artificială în educația de la noi: România, aparent în afara regulilor europene privind folosirea AI în școli

Inteligența artificială a devenit, în doar câțiva ani, o realitate cotidiană în școlile europene. Profesorii folosesc instrumente de tip ChatGPT pentru pregătirea lecțiilor, elevii apelează la aplicații AI pentru sprijin la teme, iar ministerele educației încearcă să țină pasul cu aceste schimbări rapide.

Un raport publicat în decembrie 2025 de European Schoolnet arată însă o diferență majoră între România și restul Europei: lipsa unui cadru oficial care să reglementeze utilizarea AI în educație.

Analiza European Schoolnet, realizată pe baza datelor din 23 de sisteme educaționale europene, arată că majoritatea statelor au introdus deja strategii, politici publice sau ghiduri clare privind folosirea inteligenței artificiale în școli.

România nu a participat la acest raport și nu figurează printre țările care au documente oficiale în vigoare, în ciuda faptului că AI este deja utilizată informal de cadrele didactice, scrie EduPedu.

Această situație creează un contrast puternic: în timp ce profesorii români folosesc aceleași instrumente digitale ca omologii lor europeni, o fac fără repere instituționale, fără protecție juridică și fără recomandări clare din partea autorităților.

AI, prioritate publică în educația europeană

Raportul European Schoolnet subliniază că inteligența artificială este deja o prioritate de politică publică în educație pentru majoritatea statelor analizate.

Dintre cele 23 de sisteme incluse, 13 consideră AI o prioritate majoră, iar alte 7 o tratează ca prioritate moderată. Doar o minoritate se află într-o fază incipientă de abordare a subiectului.

Mai important, 20 dintre aceste sisteme au deja strategii sau ghiduri oficiale care reglementează utilizarea AI în activitatea didactică. Diferența esențială față de România nu este nivelul de adopție tehnologică, ci existența unor reguli clare.

În multe țări, profesorii nu sunt lăsați să decidă individual ce este permis și ce nu, ci primesc orientări explicite privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale.

Franța este menționată ca exemplu de abordare structurată. Acolo, ministerul educației permite utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă în procesul de predare și învățare, cu respectarea strictă a regulilor privind protecția datelor și transparența. Elevii pot folosi AI ca instrument de sprijin, dar sunt obligați să înțeleagă și să verifice rezultatele obținute.

În Germania, mai multe landuri au adoptat recomandări inspirate din ghidurile UNESCO, care cer declararea explicită a folosirii AI în realizarea temelor sau proiectelor. Accentul nu cade pe interdicții, ci pe clarificarea responsabilităților și adaptarea metodelor de evaluare.

Formarea profesorilor, miza centrală a politicilor AI

Un element comun aproape tuturor sistemelor educaționale analizate este accentul pus pe formarea cadrelor didactice. European Schoolnet arată că 22 dintre cele 23 de sisteme consideră dezvoltarea competențelor profesorilor drept prioritatea principală în politicile legate de inteligența artificială.

În multe state, aceste competențe sunt incluse atât în formarea inițială, cât și în programele de formare continuă. Cursurile nu vizează doar utilizarea tehnică a aplicațiilor AI, ci și aspecte sensibile precum etica, riscurile de bias algoritmic, protecția datelor personale și impactul AI asupra evaluării elevilor.

Raportul demontează și ideea frecvent vehiculată că principala problemă ar fi „trișatul” elevilor. Din perspectiva sistemelor analizate, riscurile majore sunt de natură structurală: lipsa pregătirii profesorilor, absența unor reguli clare și problemele legate de securitatea datelor.

În România, deși au existat declarații publice privind elaborarea unui cadru de utilizare a AI în educație, până la finalul anului 2025 nu a fost publicat niciun ghid oficial.

În lipsa acestuia, profesorii se află într-o zonă gri, folosind tehnologii larg acceptate în Europa, dar fără sprijin instituțional sau politici asumate.

Concluzia raportului European Schoolnet este clară: inteligența artificială nu mai este un experiment, ci o realitate care necesită reglementare.

Diferența dintre sistemele educaționale europene nu este dacă AI este prezentă în școli, ci dacă profesorii sunt susținuți prin politici publice coerente sau lăsați să se adapteze singuri, într-un cadru incert.