Avertismentul BNR despre viitorul României: totul pleacă de la educație. Câți absolvenți stau acasă

România are o problemă care se vede tot mai clar în cifre, iar Banca Națională a României o numește direct o „vulnerabilitate structurală”: sistemul educațional și cel de formare profesională nu țin pasul cu cerințele pieței muncii. În cel mai recent Raport asupra stabilității financiare, publicat în decembrie 2025, banca centrală arată că doar 75% dintre proaspeții absolvenți reușesc să se angajeze, sub media Uniunii Europene, ceea ce pune presiune pe economie pe termen mediu și lung.

Diferența nu este doar un detaliu statistic, ci un simptom al decalajului dintre competențele dobândite în școală și ce caută angajatorii într-o economie care se schimbă rapid, inclusiv prin transformări tehnologice.

Doar 75% dintre proaspeții absolvenți se angajează: unde se rupe legătura

Potrivit raportului BNR, rata de angajare a proaspeților absolvenți din Uniunea Europeană este de 82,3%, în timp ce România se situează sub această medie, cu 75%, printre cele mai scăzute valori din UE, alături de Italia și Grecia. Pentru banca centrală, acest indicator semnalează probleme structurale în modul în care educația răspunde cererii reale de pe piața muncii.

BNR leagă explicit aceste diferențe de nivelul de educație și de relevanța competențelor pe care tinerii le dobândesc. Cu alte cuvinte, nu este vorba doar despre „lipsa locurilor de muncă”, ci despre un dezechilibru între ceea ce produce sistemul de educație și ceea ce are nevoie economia, mai ales în sectoarele care se modernizează sau se automatizează.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Economia se transformă tehnologic, dar competențele rămân în urmă

Raportul atrage atenția că transformările tehnologice accelerate schimbă tipul de competențe cerute, iar sistemul educațional și cel de formare profesională trebuie să se adapteze. Mesajul este simplu: dacă școala rămâne blocată în programe și metode vechi, piața muncii va continua să caute oameni pregătiți, iar tinerii vor intra mai greu în câmpul muncii.

Această lipsă de adaptare are efecte în lanț. Pe de o parte, crește riscul ca absolvenții să accepte joburi sub nivelul lor de pregătire sau în domenii care nu au legătură cu studiile. Pe de altă parte, se adâncește deficitul de forță de muncă calificată, mai ales în zonele în care firmele cer competențe digitale, tehnice sau interdisciplinare. BNR include observațiile tocmai într-un capitol despre vulnerabilități structurale, adică probleme care nu se rezolvă rapid și care pot frâna dezvoltarea economică.

Fenomenul „nici la școală, nici la muncă” și lipsa educației continue

Un alt semnal de alarmă din raport este amploarea segmentului de tineri care nu sunt integrați nici în educație, nici pe piața muncii și nici în programe de formare. Conform datelor citate de BNR, în 2024 aproape una din cinci persoane cu vârsta între 15 și 29 de ani se afla în această situație, ceea ce înseamnă o pierdere majoră de potențial pentru economie și o vulnerabilitate socială care se poate adânci.

Pe termen lung, problema este amplificată de participarea redusă la învățarea pe tot parcursul vieții. BNR notează că participarea adulților la educația continuă este de 8,9% în România, sub media UE de 13,5%. Practic, într-o economie în care joburile se schimbă, se digitalizează și cer recalificare periodică, o rată mică de formare continuă reduce capacitatea forței de muncă de a ține pasul și de a se adapta.

De ce contează pentru stabilitatea economică

În logica BNR, educația care nu livrează competențe relevante nu afectează doar destine individuale, ci și echilibrul economic. O piață a muncii care nu găsește suficienți oameni pregătiți înseamnă productivitate mai mică, presiune pe salarii în anumite sectoare, investiții amânate și o economie mai puțin competitivă într-o perioadă în care tehnologia schimbă regulile jocului.

Iar dacă adaugi și factorul demografic, menționat de banca centrală ca risc major, imaginea devine și mai clară: România nu își permite să piardă generații întregi între școală și muncă și nici să lase adulții fără șanse reale de recalificare. În termeni simpli, mesajul raportului este că legătura dintre educație și economie trebuie reparată, altfel costurile se vor vedea în deficitul de competențe, în ocupare și în ritmul de dezvoltare.