Imaginea James Webb care arată un „păienjeniș cosmic al haosului”: două galaxii surprinse în plină coliziune

O nouă imagine spectaculoasă realizată cu ajutorul telescopului spațial James Webb oferă una dintre cele mai detaliate și dramatice perspective asupra modului în care galaxiile interacționează și se transformă. Fotografia, obținută prin combinarea datelor în infraroșu de la James Webb Space Telescope și a observațiilor în raze X ale observatorului Chandra, surprinde două galaxii spirale aflate în plin proces de coliziune: NGC 2207 și IC 2163. Rezultatul este o scenă cosmică descrisă de astronomi drept un „păienjeniș complex al haosului”, în care brațele spiralate se întrepătrund, se curbează și se deformează sub influența gravitației reciproce.

Două galaxii, o coliziune lentă și spectaculoasă

Imaginea nu impresionează doar prin estetică, ci și prin valoarea sa științifică. Astfel de observații permit cercetătorilor să înțeleagă mai bine procesele fundamentale care modelează evoluția galaxiilor, de la formarea stelelor până la reorganizarea materiei pe scări de timp de sute de milioane de ani.

NGC 2207 și IC 2163 se află la aproximativ 120 de milioane de ani-lumină de Pământ, în constelația Canis Major. Din fericire pentru astronomi, orientarea lor face ca această interacțiune să fie observată aproape „din față”, oferind o vedere clară asupra modului în care structurile interne ale galaxiilor sunt afectate de coliziune.

NGC 2207, galaxia mai mare, domină partea dreaptă inferioară a imaginii, în timp ce IC 2163, mai mică, se suprapune peste regiunile exterioare ale vecinei sale. Gravitația acționează ca o forță sculpturală brutală: brațele spiralate sunt întinse, curbate și trase spre nucleele galactice, în timp ce fluxuri de gaz și stele sunt smulse din pozițiile lor inițiale. Acest proces nu este violent în sensul unei explozii instantanee, ci se desfășoară lent, pe parcursul a milioane de ani, remodelând treptat ambele galaxii.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Coliziunile de acest tip sunt evenimente comune în Univers, însă rareori sunt surprinse cu un asemenea nivel de detaliu. Imaginea combinată Webb–Chandra transformă aceste forțe invizibile într-o hartă vizuală a haosului cosmic, în care fiecare culoare spune o poveste diferită despre energie, materie și transformare.

Ce dezvăluie culorile: infraroșu, raze X și nașterea stelelor

Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale acestei imagini este modul în care diferite tipuri de lumină sunt folosite pentru a dezvălui structuri invizibile ochiului uman. Datele în infraroșu captate de James Webb apar sub formă de nuanțe de alb, gri și roșu, evidențiind praful cosmic și materialul mai rece din nucleele galaxiilor și din brațele spiralate. Aceste regiuni sunt esențiale pentru înțelegerea proceselor de formare stelară, deoarece praful și gazul dens reprezintă „materia primă” din care se nasc stelele.

În contrast, razele X detectate de observatorul Chandra sunt redate în albastru și scot la iveală zonele cu energie extrem de ridicată. Aici se regăsesc sisteme de stele binare, rămășițe ale stelelor moarte și regiuni unde au avut loc explozii de supernove. Aceste fenomene sunt indicatori ai unui mediu galactic extrem de activ, în care interacțiunea dintre cele două galaxii accelerează procesele violente.

Prin suprapunerea acestor date, imaginea oferă o perspectivă completă asupra ciclului vieții galactice: de la nașterea stelelor în norii de praf până la moartea lor explozivă, care îmbogățește mediul cu elemente grele și declanșează noi etape de evoluție.

De ce sunt importante aceste observații pentru știință

Una dintre misiunile-cheie ale telescopului James Webb este studierea centrelor galaxiilor aflate în coliziune. Aceste regiuni sunt adesea ascunse de cantități uriașe de praf, imposibil de penetrat cu telescoape optice precum Hubble. Infraroșul permite cercetătorilor să „vadă prin” acest praf și să analizeze procesele care au loc în nucleele galactice, inclusiv posibila activitate a găurilor negre supermasive.

NGC 2207 și IC 2163 sunt considerate ținte ideale pentru astfel de studii tocmai datorită stadiului lor de interacțiune. Ele nu s-au contopit încă complet, ceea ce le permite astronomilor să observe etapele intermediare ale coliziunii și să testeze modele teoretice despre cum galaxiile cresc, se transformă și, în cele din urmă, fuzionează.

Această imagine face parte dintr-o serie mai amplă de compoziții care combină datele Chandra cu observații realizate de James Webb, Hubble și fostul telescop Spitzer. Împreună, aceste instrumente oferă o viziune multidimensională asupra Universului, demonstrând cât de complex și dinamic este spațiul cosmic.

În esență, „păienjenișul de haos” surprins de James Webb nu este doar o imagine spectaculoasă, ci o fereastră către procesele fundamentale care au modelat și continuă să modeleze Universul. Fiecare coliziune galactică spune o poveste despre transformare, distrugere și renaștere, iar această fotografie reamintește cât de viu și dramatic este cosmosul, chiar și la sute de milioane de ani-lumină distanță.