17 dec. 2025 | 16:58

Ilie Bolojan, despre porecla „Ilie Sărăcie”. „E mai greu să-ți asumi răspunderea, să scoți țara dintr-o situație dificilă”

Social
Share
Ilie Bolojan, despre porecla
FOTO: Profimedia Images

Premierul Ilie Bolojan a reacționat recent la criticile venite din partea celor care i-au atribuit eticheta „Ilie Sărăcie”, apelativ născut pe fondul creșterii taxelor și al reformelor economice aflate în derulare. În opinia sa, astfel de porecle sunt rezultatul unei abordări simpliste, menită să alimenteze nemulțumirea populară, dar nu rezolvă problemele profunde cu care se confruntă economia românească.

Ilie Bolojan nu se identifică cu porecla

Întrebat în direct cum comentează această poreclă, premierul a răspuns tranșant: ”E simplu să pui etichete”. Bolojan consideră că este ușor pentru critici să creeze sloganuri virale, însă esența guvernării stă în gestionarea crizelor, nu în retorică. Declarațiile sale au venit în contextul reacțiilor dure provocate de majorarea unor taxe, măsură pe care Executivul o consideră necesară pentru a stabiliza finanțele publice.

Premierul a punctat că responsabilitatea reală implică adesea măsuri nepopulare, dar indispensabile. În același context, el a completat: „E simplu să pui etichete, e simplu să vii cu sloganuri pe online sau prin Parlament, să fugi după oameni să-i filmezi. E mai greu să-ți asumi răspunderea, să scoți țara dintr-o situație dificilă”. În viziunea sa, liderii politici trebuie să privească dincolo de impactul electoral și să acționeze pentru interesul național.

Potrivit premierului, reacțiile negative generate de majorarea taxelor sunt firești, însă reformele din luna iulie au fost adoptate sub presiunea termenelor europene. El a subliniat că, dacă Guvernul nu ar fi introdus măsuri fiscale imediate, România risca o suspendare a fondurilor europene din partea Consiliului Miniștrilor de Finanțe, situație care ar fi avut consecințe grave pentru întreaga economie.

Liderii politici ar trebui să participe la efortul financiar

Bolojan a mai afirmat că nu își ghidează deciziile după critici superficiale: el ascultă opiniile venite de la oameni cu experiență, care au demonstrat profesionalism și rezultate reale. În schimb, atacurile venite din partea vocilor zgomotoase, deseori motivate politic, nu îi schimbă cursul acțiunilor, scrie Mediafax.

Discuția a fost declanșată de întrebarea unui ascultător, care a reclamat creșterea taxelor și presiunea asupra angajaților cu salariu minim. Mesajul său menționa și necesitatea reducerii numărului mare de posturi din administrație, dar și tăierea salariilor mari din Parlament și din alte instituții publice. Premierul a recunoscut că cererea cetățeanului este justificată și a transmis că Guvernul urmărește un echilibru între creșterea veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor statului.

În acest sens, el a subliniat că și liderii politici trebuie să participe la efortul financiar: reducerea privilegiilor și a veniturilor de la vârf este un semnal important de solidaritate socială, a explicat Bolojan. De altfel, premierul a dat exemple clare: reducerea cu 10% a sumei forfetare acordate parlamentarilor sau tăierea cu 10% a finanțării partidelor politice reprezintă, în opinia sa, gesturi normale în această perioadă.

Coaliția ar trebui să ia o decizie până la finalul anului

Bolojan a insistat că obiectivul nu este doar realizarea unor economii punctuale, ci cultivarea încrederii prin exemplu personal. Logica sa este simplă: economiile mici, adunate, generează echilibru bugetar, iar credibilitatea clasei politice crește atunci când liderii demonstrează că împart povara cu restul societății.

Premierul a avertizat însă că reformele sunt greu de implementat, mai ales în ceea ce privește reducerea numărului de angajați din aparatul public sau restructurarea unor instituții. Interesele politice și opoziția unor grupuri interne fac ca entuziasmul pentru schimbare să fie redus.

În final, Bolojan a transmis că speră ca, până la sfârșitul anului, partidele din coaliție să cadă de acord asupra acestor măsuri, pentru ca România să depășească această perioadă complicată. Mesajul său rămâne ferm: responsabilitatea, nu popularitatea, trebuie să fie criteriul care ghidează deciziile de guvernare.