Vârsta la care Ilie Bolojan vrea ca românii să se pensioneze. Mesaj clar împotriva pensionării anticipate
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj tranșant privind viitorul politicilor sociale din România, punând accent pe responsabilitate, muncă și sustenabilitate bugetară. Într-o intervenție publică recentă, acesta a vorbit deschis despre necesitatea unei schimbări de paradigmă în ceea ce privește pensionarea, ajutoarele sociale și relația dintre stat și piața muncii, subliniind că actualul sistem generează dezechilibre majore.
Pensionarea la 65 de ani, obiectiv clar al Guvernului
Ilie Bolojan a explicat că Executivul urmărește apropierea reală a pensionării de vârsta standard de 65 de ani, prin eliminarea mecanismelor care permit ieșirea din activitate mult prea devreme. În opinia sa, pensionarea anticipată trebuie restrânsă drastic, deoarece afectează atât economia, cât și comunitățile locale.
„Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionare anticipată și să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în așa fel încât să avem mai mulți oameni și mai mulți oameni de calitate în economia reală”, a declarat premierul într-un podcast realizat de Andi Moisescu.
Ilie Bolojan a criticat dur situațiile în care persoane se retrag din câmpul muncii la 48–50 de ani, considerând că această practică privează societatea de experiență și competență exact în perioada de maximă maturitate profesională.
Impactul pensionărilor timpurii asupra societății
Premierul a subliniat că pensionările la vârste foarte mici nu reprezintă doar o problemă financiară pentru bugetul de stat, ci și una socială. Potrivit acestuia, comunitățile pierd oameni cu experiență acumulată în 20–25 de ani de activitate, într-un moment în care contribuția lor ar fi extrem de valoroasă.
„În condițiile în care te poți pensiona la 48–50 de ani, da, gândiți-vă că atunci când ești la maturitate profesională, oamenii când ar putea întoarce comunității acumularea pe care au făcut-o în 20–25 de ani, ei pleacă la vârful maturității personale în pensie”, a explicat Ilie Bolojan.
În viziunea sa, această realitate accentuează lipsa de stabilitate și reduce capacitatea societății de a se dezvolta sănătos.
Deficit de forță de muncă și politici sociale ineficiente
Ilie Bolojan a legat direct problema pensionărilor anticipate de criza forței de muncă, vizibilă în aproape toate domeniile economiei. Premierul a arătat că, în timp ce angajatorii se confruntă cu dificultăți majore în găsirea de personal, statul continuă să susțină politici care nu stimulează revenirea rapidă în activitate.
„Într-o țară în care, practic, în orice mare oraș din România nu ai cu cine lucra, există un deficit de forță de muncă, iar la 30–40 de kilometri, unde poți face naveta în condiții decente, nu e normal să ai ajutoare de șomaj care se întind pe șase luni sau pe un an de zile”, a declarat șeful Guvernului.
În acest context, premierul consideră că sprijinul social trebuie să fie o soluție temporară, nu un substitut permanent al muncii.
Mesaj ferm: munca trebuie încurajată, nemunca descurajată
Ilie Bolojan a insistat asupra necesității unei legislații clare, fără ambiguități, care să transmită un mesaj coerent societății. Statul, spune el, trebuie să recompenseze munca și să sancționeze orice formă de evitare a acesteia.
„Trebuie să descurajăm nemunca și trebuie să premiem munca. Asta înseamnă o legislație fără echivoc, care să încurajeze munca reală din economie și să sancționeze orice formă de a fugi de muncă”, a afirmat premierul.
Indemnizațiile de handicap, sub lupa Guvernului
Un alt subiect sensibil abordat de Ilie Bolojan a fost cel al indemnizațiilor de handicap. Premierul a vorbit despre existența unor „semne serioase de întrebare” în acest domeniu, prezentând date care indică un număr foarte mare de beneficiari.
„Suntem în situația în care avem peste 950.000 de persoane care beneficiază de indemnizație de handicap. Deci aproape un milion de români sunt în această situație”, a spus Ilie Bolojan.
Acesta a menționat că analizele statistice arată discrepanțe semnificative între diferite zone ale țării, unde numărul beneficiarilor depășește mult media națională, aspect care va fi analizat în cadrul reformei anunțate.