Cafeaua ar putea încetini îmbătrânirea biologică la persoane cu tulburări severe, arată un studiu
Cafeaua e genul de obicei zilnic pe care îl asociezi mai degrabă cu energie, rutină și plăcere decât cu biologia îmbătrânirii. Totuși, un studiu nou sugerează că, pentru unele persoane, consumul moderat de cafea ar putea avea o legătură surprinzătoare cu felul în care organismul „îmbătrânește” la nivel celular. Mai exact, cercetătorii au găsit o asociere între consumul de cafea și telomeri mai lungi la oameni cu tulburări severe de sănătate mintală, precum tulburarea bipolară și schizofrenia.
Mesajul nu este că o ceașcă rezolvă probleme complexe sau că înlocuiește tratamentul. Dar rezultatele vin într-un context important: persoanele cu tulburări psihice severe au, statistic, o speranță de viață mai mică, din multiple cauze, inclusiv povara bolilor asociate vârstei. Dacă o intervenție banală din stilul de viață se corelează cu un marker de îmbătrânire mai favorabil, e un semnal pe care cercetarea îl urmărește cu interes.
Telomerii, „capacele” cromozomilor și de ce sunt folosiți ca marker al vârstei biologice
Când oamenii vorbesc despre vârstă, de obicei se referă la anii din buletin. În biologie, însă, există și ideea de „vârstă biologică”, adică felul în care corpul arată și funcționează la nivel celular, independent de vârsta cronologică. Unul dintre cei mai folosiți indicatori ai acestui fenomen este lungimea telomerilor, porțiunile de la capetele cromozomilor care protejează ADN-ul, asemănătoare unor „vârfuri” de protecție.
Telomerii se scurtează în timp, pe măsură ce celulele se divid și acumulează deteriorări. Deși organismul are mecanisme de reparare pentru multe tipuri de leziuni ale ADN-ului, telomerii sunt considerați o zonă specială, unde repararea este limitată în majoritatea țesuturilor. Asta face ca scurtarea telomerilor să fie, în multe studii, un fel de „ceas” imperfect, dar util, pentru uzura biologică. Importanța lor nu este doar teoretică: telomeri mai scurți au fost asociați în diverse cercetări cu risc crescut pentru boli legate de vârstă și cu un profil metabolic mai nefavorabil.
În plus, telomerii nu sunt influențați doar de timp. Ei pot fi afectați de genetică, de stres, de somn, de stilul de viață și de factori sociali, iar sănătatea mintală intră și ea pe această listă. În materialul care a popularizat studiul se subliniază că cercetări contemporane au raportat telomeri mai scurți la pacienți cu schizofrenie și tulburare bipolară față de persoane de aceeași vârstă, fără aceste diagnostice.
Ce a găsit studiul: până la patru cești pe zi, asociate cu telomeri mai lungi
Rezultatul central este formulat direct: consumul de cafea, în special până la patru cești pe zi, a fost asociat cu telomeri mai lungi în rândul persoanelor cu tulburare bipolară și schizofrenie. În interpretarea cercetătorilor, acest lucru ar putea echivala, orientativ, cu o „vârstă biologică” cu aproximativ cinci ani mai mică față de cei care nu beau cafea. Cercetarea a fost publicată într-o revistă de specialitate din zona sănătății mintale, iar autorul principal menționat este un doctorand de la King’s College London.
Un alt detaliu important este forma relației observate: o asociere de tip „J inversat”. Asta sugerează că beneficiul nu crește la infinit odată cu numărul de cești. Cu alte cuvinte, consumul moderat pare corelat cu rezultate mai bune, în timp ce consumul foarte mare nu ar aduce același avantaj și ar putea chiar să-l estompeze. În studiile nutriționale și de stil de viață, astfel de curbe apar frecvent: există un „interval optim”, după care câștigul se plafonează sau devine cost.
Cercetătorii au încercat să reducă influența unor factori de confuzie ajustând statistic pentru variabile precum vârsta, sexul, etnia, medicația, fumatul și statutul de grup. Chiar și cu aceste ajustări, semnalul a rămas. Totuși, acesta rămâne un rezultat de asociere: nu demonstrează că cafeaua este cauza telomerilor mai lungi și nici că, dacă două persoane identice încep să bea cafea, telomerii lor se vor modifica în direcția dorită.
Ce înseamnă, realist, pentru sănătate: promițător, dar nu o rețetă universală
E tentant să transformi o concluzie de genul „cafeaua te întinerește” într-un slogan. Dar studiul, așa cum este descris public, nu spune că băutura „vindecă” tulburările psihice și nici că ar fi o strategie sigură pentru oricine. Telomerii sunt un marker util, însă îmbătrânirea biologică este un fenomen mult mai complex: include inflamație cronică, sănătate cardiovasculară, metabolism, somn, stres, acces la îngrijire medicală și multe altele.
Mai există și realitatea practică: cafeaua poate ajuta unii oameni, dar poate agrava simptome la alții, mai ales dacă există anxietate, insomnie, palpitații sau sensibilitate la cafeină. În cazul tulburărilor severe, unde tratamentele pot include medicamente cu efecte metabolice, discuția despre dietă și stimulente trebuie privită în context, nu ca soluție unică. Aici, valoarea rezultatului este mai degrabă ca direcție de cercetare: dacă există un efect real, merită înțeles mecanismul și condițiile în care apare.
Interesant este și cadrul mai larg în care se așază această idee: există deja semne că un consum moderat de cafea ar putea avea legături cu „îmbătrânirea sănătoasă” în populația generală. Noutatea de data aceasta este focalizarea pe o populație vulnerabilă, pentru care diferențele de sănătate și longevitate sunt, în medie, mai dure. Dacă viitoare studii confirmă semnalul și reușesc să distingă cauzalitatea, ar putea apărea strategii de stil de viață mai bine calibrate, nu ca înlocuitor al tratamentului, ci ca sprijin pentru sănătatea pe termen lung.