Sam Altman trage un semnal de alarmă: AI se mișcă prea repede, iar lumea nu apucă să se adapteze

La doar trei ani de la lansarea publică a ChatGPT, inteligența artificială a ajuns dintr-o curiozitate tehnologică într-un instrument folosit zilnic în școli, birouri și companii. În același timp, tocmai viteza cu care s-a produs această schimbare începe să-i neliniștească inclusiv pe cei care au împins tehnologia în față.

Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a vorbit recent despre temerile sale legate de „rata schimbării” pe care AI o imprimă societății, sugerând că există riscul ca adoptarea să depășească ritmul în care oamenii și instituțiile își pot construi reguli, reflexe și mecanisme de protecție.

„Rata schimbării” ca problemă în sine: ce spune Altman despre o tehnologie care crește prea repede

Într-o apariție la „The Tonight Show” cu Jimmy Fallon, Altman a recunoscut că lista de efecte mai puțin bune ale exploziei ChatGPT nu e deloc scurtă, iar primul punct ține de viteză. El a spus că îl îngrijorează cât de repede se schimbă lumea „chiar acum”, alimentată de AI, subliniind că vorbim de o tehnologie „de trei ani” care a fost adoptată global într-un mod fără precedent.

Mesajul său nu a fost unul apocaliptic, ci mai degrabă o avertizare despre responsabilitate și ritm. Altman a explicat că provocarea reală este să introduci AI „într-un mod responsabil”, astfel încât oamenii să aibă timp să se adapteze, să ofere feedback și să descopere cum poate fi folosită corect – iar scenariul de risc este exact acela în care această etapă e „greșită” sau grăbită.

Ultima Lună Nouă din 2025. Cum te afectează în funcţie de zodie, cine are parte numai de ghinion

Trei zodii puse la încercare înainte de un nou început: ce aduce săptămâna 15–21 decembrie 2025

În esență, îngrijorarea lui pornește de la faptul că tehnologia nu mai trăiește doar în demo-uri și laboratoare. Când un instrument intră simultan în educație, piața muncii și economie, orice „mică” problemă – de la erori și halucinații până la utilizări rău intenționate – se poate multiplica rapid, înainte ca societatea să apuce să-și ajusteze regulile jocului.

800 de milioane de utilizatori săptămânal și presiunea competiției: cum se amplifică accelerația

Altman a vorbit despre mize într-un moment în care ChatGPT nu mai este un produs de nișă. În declarațiile citate de presa internațională, el a menționat că peste 800 de milioane de oameni folosesc ChatGPT în fiecare săptămână – un nivel de adopție care transformă AI-ul într-o infrastructură de facto, nu doar într-o aplicație „cool”.

Această adopție uriașă are două efecte imediate. Primul: crește presiunea pentru ca produsul să fie stabil, sigur și ușor de înțeles, pentru utilizatori cu niveluri foarte diferite de alfabetizare digitală. Al doilea: ridică ștacheta competiției, pentru că rivalii simt aceeași oportunitate și aceeași miză. În ultimele săptămâni, în spațiul public au apărut relatări despre o mobilizare internă la OpenAI – un „code red” menit să accelereze îmbunătățirile la ChatGPT, pe fondul presiunii venite din partea Google și a altor competitori majori.

Din perspectiva pieței, această combinație – adopție masivă plus rivalitate intensă – creează un mecanism care împinge inovarea înainte, dar poate micșora fereastra de „respirație” pentru reglementări, standarde și educație publică. Cu alte cuvinte, chiar dacă fiecare companie promite că lucrează la măsuri de siguranță, dinamica industriei favorizează lansările rapide, iar societatea ajunge să învețe mersul din alergare.

Munca, educația și medicina: între anxietăți reale și promisiuni care sună aproape SF

Unul dintre punctele sensibile este piața muncii. Altman a admis că schimbarea locurilor de muncă ar putea veni „destul de repede”, însă a rămas în general optimist: în viziunea lui, chiar dacă unele roluri vor fi afectate, vor apărea și ocupații noi, potențial „mai bune”, odată ce AI preia o parte din sarcinile repetitive.

Optimismul lui contrastează cu avertismentele mai dure venite din industrie. De exemplu, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a vorbit despre riscul ca AI să elimine o parte semnificativă a joburilor entry-level de birou într-un orizont relativ scurt, ceea ce alimentează incertitudinea în rândul absolvenților și al celor aflați la început de carieră.

În același timp, există un domeniu în care liderii tech își permit să fie mult mai entuziaști: medicina. Altman a spus că speră ca, în cinci ani, modelele AI să ajungă să „vindece boli”, iar înainte de asta să înceapă să producă descoperiri științifice mici, dar importante. Afirmația se leagă de tendința deja vizibilă: AI-ul este folosit pentru analiză de date biologice și pentru accelerarea etapelor de descoperire a medicamentelor, chiar dacă drumul de la model la tratament rămâne lung și depinde de testare, validare și reglementare.

Între aceste două extreme – riscul de turbulențe pe piața muncii și promisiunea unor salturi în sănătate – stă exact dilema pe care Altman o numește „rata schimbării”. Nu e vorba doar de ce poate face AI, ci de cât de repede ajunge în mâinile tuturor și cât de pregătite sunt sistemele sociale să o integreze fără costuri colaterale majore.