Judeţul din România în care se trăieşte cel mai mult: peste 83 de ani. Bucureştiul e abia pe locul al doilea
Durata medie de viață în România a ajuns la 77,08 ani, potrivit celor mai recente date statistice, însă diferențele regionale sunt semnificative. În timp ce unele zone ale țării se apropie de nivelurile din statele vest-europene, altele rămân în urmă cu aproape un deceniu. Analiza arată un contrast puternic între nord-vest și centru, pe de o parte, și sudul țării, pe de altă parte.
Județul în care românii trăiesc cel mai mult
Cea mai mare speranță de viață din România se înregistrează în județul Vâlcea, care atinge o valoare surprinzătoare: 83,01 ani. Este o cifră care depășește cu mult media națională și poziționează județul pe primul loc la nivel național. Bucureștiul ocupă abia poziția a doua, cu 79,19 ani, fiind urmat de Sibiu (78,81), Brașov (78,49), Cluj (78,43) și Timiș (78,39). În aceste zone, specialiștii atribuie longevitarea unor factori precum veniturile mai ridicate, accesul mai bun la servicii medicale și infrastructura sanitară dezvoltată.
La polul opus, județele în care se trăiește cel mai puțin se află în sudul și estul țării. Călărași, cu o speranță de viață de 74,45 ani, este ultimul în clasament. Urmează Giurgiu (74,68), Tulcea (74,89), Ialomița (74,96) și Satu Mare (75,48). Diferența dintre județul cu cea mai mare durată medie a vieții și cel cu cea mai mică depășește 8 ani, un decalaj comparabil cu cel dintre țări aflate la niveluri diferite de dezvoltare economică, scrie Hotnews.ro.
Femeile sau bărbaţii trăiesc mai mult?
Discrepanțele nu se rezumă doar la nivel teritorial, ci și la distincția între sexe. La nivel național, bărbații au o speranță de viață de 73,48 ani, în timp ce femeile ating 80,7 ani, un ecart de peste 7 ani. Fenomenul se regăsește în toate județele, însă diferențele variază.
În București, bărbații ajung în medie la 75,99 ani, în timp ce femeile ating 81,95 ani. În Vâlcea, județul fruntaș, diferența este semnificativă: bărbații trăiesc în medie 80,5 ani, iar femeile ajung la 85,77 ani. Aceste diferențe sunt puse pe seama stilului de viață, a comportamentelor preventive și a accesului la servicii medicale, dar și a unor factori sociali și culturali.
Datele arată clar că România evoluează către o creștere a speranței de viață, însă disparitățile interne rămân mari. Investițiile în sănătate, educație și infrastructură, dar și reducerea sărăciei ar putea contribui la diminuarea acestui decalaj și la creșterea duratei medii de viață la nivel național.