De ce încărunțim: un nou studiu sugerează că părul alb ar putea fi un mecanism natural de protecție împotriva cancerului

Îmbătrânirea vine la pachet cu schimbări vizibile, iar una dintre cele mai evidente este apariția firelor albe. Un nou studiu publicat în Nature Cell Biology indică însă că grăbirea procesului de încărunțire ar putea reprezenta un răspuns biologic menit să reducă riscul de cancer.

Conform cercetătorilor implicați, părul alb nu este doar un semn al trecerii timpului, ci și un indicator al faptului că organismul activează mecanisme interne împotriva mutațiilor celulare periculoase.

Rezultatele provin din experimente realizate pe șoareci, unde oamenii de știință au urmărit comportamentul celulelor stem responsabile de pigmentarea firului de păr.

Echipa a descoperit că, atunci când aceste celule sunt expuse la factori care pot deteriora ADN-ul, precum radiațiile ionizante sau anumiți agenți chimici, ele intră într-un proces de oprire a divizării, ducând la pierderea pigmentului, dar și la reducerea riscului apariției tumorilor.

Cum funcționează mecanismul de încărunțire

Pentru ca părul să-și păstreze culoarea, foliculul depinde de o rezervă de celule stem melanocitare, capabile să producă melanină.

La fiecare ciclu de creștere, o parte dintre aceste celule generează melanocite mature, responsabile de nuanța firelor de păr.

Odată cu trecerea timpului sau în urma unor agresiuni asupra ADN-ului, aceste celule ajung într-o stare numită senescență, un fel de oprire controlată a activității lor.

Potrivit specialiștilor, acest blocaj are un rol esențial: împiedică perpetuarea unor erori genetice care, în alte circumstanțe, ar putea favoriza apariția cancerului.

Cercetătoarea Emi Nishimura și echipa sa de la Universitatea din Tokyo au demonstrat că tipul de stres la care sunt expuse celulele determină direcția în care evoluează.

Radiațiile ionizante, de exemplu, au accelerat maturarea și ulterior “epuizarea” celulelor stem, ceea ce a dus la apariția firelor albe. În același timp, oprirea divizării celulelor deteriorate a redus șansele ca acestea să formeze tumori.

Când protecția nu funcționează: efectele agenților chimici carcinogeni

Interesant este că nu toate tipurile de agresiuni activează acest mecanism protector. În experimentele pe șoareci, expunerea la compuși cancerigeni precum DMBA, folosit adesea în cercetarea oncologică, nu a declanșat senescența.

În loc să fie puse “pe pauză”, celulele stem au continuat să se dividă și să mențină pigmentul, chiar și în prezența ADN-ului deteriorat.

Consecința? Firele de păr nu au încărunțit, dar riscul de formare a tumorilor a crescut, deoarece celulele defecte au continuat să se multiplice.

Acest contrast evidențiază faptul că aceeași populație de celule stem poate avea destine biologice complet diferite, în funcție de tipul de stres la care este expusă.

De aici și concluzia principală a studiului: încărunțirea și apariția melanomului nu sunt fenomene separate, ci rezultatul a două direcții distincte ale aceluiași răspuns celular.

Pentru specialiști, următorul pas este să determine dacă aceste mecanisme observate la animale se regăsesc și la oameni.

Dacă ipoteza se confirmă, firele albe ar putea deveni mai mult decât un semn al vârstei, ar putea fi interpretate drept o dovadă că organismul activează strategii profunde de apărare împotriva cancerului.