Gen Z se confruntă cu cel mai ridicat nivel de burnout: studiul care arată de ce generația tânără cedează sub presiune și ce soluții există

Fenomenul burnout-ului nu este nou, însă amploarea cu care lovește generația Z ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care funcționează piața muncii actuală. În numeroase țări, sondajele arată că tinerii angajați se confruntă cu cele mai ridicate niveluri de stres și epuizare profesională înregistrate vreodată, multe dintre aceste probleme apărând încă din primii ani de carieră. În Statele Unite, un sfert dintre tineri afirmă că sunt deja epuizați înainte de a împlini 30 de ani, iar studii din Marea Britanie și Canada indică procentaje similare.

Departe de a fi o simplă problemă de adaptare sau lipsă de disciplină, burnout-ul ridicat în rândul Gen Z reprezintă un simptom al unor probleme structurale profunde: instabilitate economică, transformări accelerate ale pieței muncii, așteptări profesionale contradictorii și impactul tehnologiei asupra modului în care lucrăm. Toate acestea converg într-un mediu care îi pune pe tineri în fața unor presiuni greu de gestionat.

Burnout-ul este descris de specialiști ca un conflict între ceea ce așteaptă angajatul de la un job și ceea ce îi cere, în mod real, locul de muncă. Această discrepanță poate lua multiple forme: sarcini neclare, volum excesiv de muncă, lipsa resurselor sau lipsa suportului din partea organizației.

Tinerii, femeile și angajații cu puțină vechime sunt cei mai expuși, deoarece intră în piața muncii în poziții vulnerabile, cu puțină influență și cu așteptări adesea idealizate în privința carierei. Burnout-ul evoluează în trei etape: oboseală constantă, cinism și detașare față de activitate, apoi scăderea sentimentului de eficiență personală. Gen Z pare să parcurgă aceste etape mai rapid decât generațiile anterioare, fapt confirmat de sondaje internaționale.

Crăciun cu Ramon, filmul care face furori în această lună, îți poate aduce și premii. Iată cum!

Zodiile pentru care viața ia o turnură neașteptată după jumătatea lunii decembrie. Apar schimbări importante pentru mulți nativi

Un studiu desfășurat în 11 țări pe peste 13.000 de angajați arată că 83% dintre tinerii din Gen Z se simt epuizați la locul de muncă, în comparație cu 75% dintre angajații din alte generații. Un alt studiu internațional arată că aproape 25% dintre tinerii între 18 și 24 de ani se confruntă cu „stres de necontrolat”, iar 98% prezintă cel puțin un simptom de burnout.

De ce Gen Z este atât de vulnerabilă: pandemie, criză economică și o piață a muncii în transformare

Mai mulți factori converg spre a explica vulnerabilitatea generației tinere. Primul este contextul pandemiei de COVID-19. Mulți dintre cei care fac parte din Gen Z au intrat pe piața muncii într-o perioadă de izolare socială, incertitudine și schimbări rapide ale procedurilor de lucru. Munca la distanță a limitat contactul direct cu colegii, reducând oportunitățile de învățare informală și sentimentul de apartenență la o echipă.

Următorul factor este presiunea economică. Pe fondul creșterii costurilor de trai și al unei piețe a muncii tot mai competitive, tinerii simt că promisiunea tradițională — studiile superioare duc la un job stabil și bine plătit — nu se mai aplică. Mulți intră în poziții temporare, part-time sau prost plătite, ceea ce crește anxietatea financiară și sentimentul de precaritate.

În plus, apariția tehnologiilor de inteligență artificială și restructurarea fluxurilor de muncă au schimbat radical modul în care se lucrează. Gen Z este prima generație care pășește într-un mediu dominat de automatizare, unde rolurile se modifică rapid, interacțiunile sociale sunt fragmentate, iar liderii nu mai au timp să ofere mentorat sau context. Această „nouă arhitectură a muncii” face ca tinerii să simtă mai ușor pierderea direcției și a sensului profesional.

Cum poate fi redus burnout-ul: soluții individuale și schimbări necesare în organizații

Deși multe dintre cauze sunt structurale, există și soluții care pot diminua impactul burnout-ului asupra tinerilor. Una dintre cele mai eficiente este combaterea izolării prin reconstruirea relațiilor la locul de muncă. Chiar și interacțiunile mici — o discuție după o ședință, o cafea săptămânală cu un coleg — pot contracara senzația de alienare care alimentează epuizarea.

Stabilirea unor limite clare în program este o altă strategie importantă. Mentalitatea conform căreia „mai multă muncă înseamnă muncă mai bună” este dăunătoare, iar Gen Z este generația care simte cel mai puternic consecințele acestei credințe.

Totuși, soluțiile individuale nu pot compensa problema de fond. Organizațiile trebuie să implementeze politici care susțin sănătatea mentală: programe de flexibilitate, acces la consiliere, clarificarea așteptărilor, monitorizarea volumului de muncă și distribuirea echilibrată a sarcinilor. O altă direcție crucială este refacerea „arhitecturii de învățare” la locul de muncă, prin mentorat, întâlniri regulate de feedback și încurajarea curiozității și adaptabilității.

Burnout-ul nu este o slăbiciune individuală, ci un simptom al unei schimbări profunde în structura pieței muncii. Generația Z nu se prăbușește pentru că ar fi „prea sensibilă”, ci pentru că trăiește într-un mediu profesional instabil, hiperconectat, fragmentat și dominat de presiuni economice. Înțelegerea cauzelor și adaptarea reală a culturii organizaționale sunt esențiale pentru a construi locuri de muncă sănătoase. Iar schimbările care vor ajuta Gen Z vor crea, în final, un mediu mai bun pentru toți.