Primul dicționar complet al limbii celtice antice prinde contur: peste 1.000 de cuvinte recuperate din istoria de acum 2.000 de ani

Un proiect academic fără precedent prinde viață în Marea Britanie, unde lingviștii de la Aberystwyth University au început să compileze primul dicționar complet al limbii celtice antice. Cercetătorii estimează că vor reuni peste 1.000 de cuvinte folosite între aproximativ 325 î.Hr. și anul 500 d.Hr., într-o încercare de a reconstrui o limbă dispărută, păstrată doar în fragmente răzlețe de texte, inscripții și nume geografice. Deși volumul final nu va fi mare, valoarea sa istorică este considerată uriașă: este pentru prima dată când toate sursele cunoscute vor fi puse cap la cap pentru a dezvălui o imagine coerentă a peisajului lingvistic din Marea Britanie și Irlanda antică.

Reconstruirea unei limbi pierdute: de la Julius Caesar la inscripțiile de pe pietre Ogham

Dr. Simon Rodway, lector în departamentul de studii galeze și celtice, coordonează proiectul și subliniază importanța acestui demers. Materialele disponibile sunt extrem de dispersate, cele mai multe fiind consemnate în latină sau greacă, însă conținând nume de persoane, locuri sau termeni specifici care pot fi identificați ca având origine celtică. Pentru istorici, lingviști, arheologi și cercetători în genetică istorică, acest dicționar reprezintă o oportunitate rară de a interpreta mai clar modul în care arăta cultura lingvistică a primelor secole din istoria documentată a insulelor britanice.

Lingviștii lucrează cu surse variate, dintre care unele sunt vechi de peste două milenii. Printre acestea se numără relatările lui Julius Caesar despre campaniile sale militare în nordul Europei, care includ mențiuni ale unor triburi și localități cu denumiri celtice. Alături de acestea, numeroase documente administrative din perioada romană, scrise în latină, păstrează accidental câteva cuvinte de origine celtică folosite de soldați sau funcționari.

Cea mai mare parte a materialului lexical provine însă din epoca romană din Britannia, între secolele I și IV d.Hr. În Irlanda, unde dominația romană nu a ajuns niciodată, perioada de referință începe în secolul al II-lea d.Hr., însă urmele sunt mult mai rare. Totuși, inscripțiile în alfabetul Ogham — un sistem de linii drepte trasate pe piatră, lemn, os sau metal — oferă un sprijin important în înțelegerea structurii și sonorităților limbii.

Crăciun cu Ramon, filmul care face furori în această lună, îți poate aduce și premii. Iată cum!

Zodiile pentru care viața ia o turnură neașteptată după jumătatea lunii decembrie. Apar schimbări importante pentru mulți nativi

Dr. Rodway explică faptul că, în nord-vestul Europei, lipsa tradiției scrise din primele secole face ca cercetarea să fie asemenea reconstituirii unui puzzle din care lipsesc piese esențiale. Cele câteva nume de persoane, orașe sau triburi, combinate cu etimologii comune și date arheologice, permit totuși trasarea unor linii generale ale limbii.

Un exemplu elocvent este evoluția termenului care desemnează „marea”: în galeză, môr, iar în irlandeza veche, muir. Acestea corespund termenului celtic „Mori”, regăsit în nume istorice precum Moridunum („fortul de la mare”), vechiul nume al orașului Carmarthen. Recurența acestui tip de corespondențe permite echipei științifice să identifice și să confirme rădăcinile comune ale limbilor celtice moderne.

Dicționarul care va rescrie înțelegerea istoriei lingvistice din Marea Britanie și Irlanda

Pentru prima dată, toate aceste fragmente — texte clasice, inscripții pe piatră, nume geografice, cuvinte recuperate din documente administrative — vor fi reunite într-un singur corpus accesibil atât cercetătorilor, cât și publicului interesat. Proiectul își propune să ofere atât o versiune digitală, cât și una tipărită a dicționarului, facilitând astfel lucrul interdisciplinar între lingviști, istorici și arheologi.

Importanța inițiativei depășește simpla inventariere a cuvintelor. Dicționarul va permite o analiză mai precisă a modului în care limbile celtice s-au influențat între ele și cum au evoluat în formele lor moderne — galeza, irlandeza, gaelica scoțiană, bretona și cornișa. Va contribui, totodată, la înțelegerea identităților culturale din perioada pre-romană și romană, perioadă în care documentele scrise sunt puține, dar schimbările demografice și culturale au fost majore.

Cercetătorii subliniază că acest proiect este o ocazie rară de a privi înapoi spre un timp în care Britania și Irlanda se aflau la marginea lumii cunoscute, fără cronicari locali, dar cu o bogată tradiție orală pierdută în mare parte. Prin intermediul acestor cuvinte recuperate — fie ele nume, inscripții fragmentare sau termeni menționați incidental în texte latine — se deschide o fereastră către lumea antică a celților, către credințele, mediul și modul în care se raportau la univers.

De la vestigii la vocabular: o reconstrucție istorică fără precedent

Noul dicționar nu va aduce înapoi o limbă complet funcțională, însă va oferi o imagine atât de amplă pe cât permit sursele existente. Prin reunirea acestor materiale, lingviștii speră să descopere tipare până acum neobservate, relații etimologice noi și indicii despre structura fonetică și semantică a limbii celtice antice.

Proiectul marchează un moment esențial pentru studiile celtice: este pentru prima dată când cercetarea se îndepărtează de analiza izolată a inscripțiilor și numelor și încearcă să construiască o imagine completă, chiar dacă fragmentară, a unei limbi dispărute. Dicționarul final, fie el mic ca dimensiuni, promite să devină o resursă fundamentală pentru înțelegerea unuia dintre cele mai enigmatice capitole din istoria lingvistică a Europei.