Vladimir Putin vrea să aducă Rusia la granițele României: promite să „elibereze” Donbasul și „Novorossia” „prin orice mijloace”

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia va „elibera” Donbasul și așa-numita „Novorossia” „în orice caz – prin mijloace militare sau de altă natură”, reafirmând obiectivele teritoriale care stau la baza invaziei din Ucraina. Declarațiile vin în timp ce Kievul pregătește un nou set de discuții de pace cu Statele Unite, în paralel cu eforturile Moscovei de a negocia direct cu administrația Trump. Dacă ar fi duse la capăt în forma maximală, aceste planuri ar împinge teritoriul controlat de Rusia mult mai aproape de flancul estic al NATO – inclusiv de granițele României – însă, deocamdată, rămân la nivel de obiectiv, nu de realitate pe teren.

Ce înseamnă Donbas și „Novorossia” în planul lui Putin

Într-un interviu acordat presei indiene înaintea vizitei la New Delhi, Vladimir Putin a spus că Rusia va „elibera Donbasul și Novorossia în orice caz”, iar „victoria” va fi atinsă atunci când „aceste teritorii vor fi eliberate”. Donbasul, în estul Ucrainei, a fost deja declarat anexat de Moscova, dar nu este controlat integral de armata rusă.

„Novorossia” este însă un termen mult mai larg. El provine din epoca Imperiului Țarist și desemna, generic, teritorii din sudul și estul Ucrainei de azi – inclusiv zona de coastă la Marea Neagră. În retorica lui Putin, conceptul a fost reactivat încă din 2014, când Rusia a anexat Crimeea. Dacă Rusia ar reuși să ocupe și să mențină întregul Donbas și întreaga zonă pe care Kremlinul o revendică sub eticheta „Novorossia”, ar rezulta un coridor terestru continuu de la granița rusă până în Crimeea și mai departe, spre sudul Ucrainei, cu potențial de a ajunge până în apropierea Republicii Moldova și a graniței cu România.

Deocamdată însă, analize independente, cum este cea a Institute for the Study of War, estimează că, la ritmul actual al ofensivei, armata rusă ar ajunge să controleze întregul Donbas (regiunea Donețk) abia în jurul anului 2027, ceea ce sugerează că obiectivul maximal rămâne departe, notează CNN.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Discuții cu SUA și un plan de pace controversat

În paralel cu declarațiile belicoase, Putin a avut la Moscova o întâlnire îndelungată cu delegația americană condusă de trimisul special Steve Witkoff și de ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner. Părțile au discutat un plan de pace în 28 de puncte, redactat de administrația Trump și ajuns deja în presă, document perceput de mulți analiști occidentali ca fiind favorabil Rusiei și greu de acceptat pentru Kiev.

Putin a spus ulterior că Moscova nu este de acord cu toate punctele propunerii americane, dar a insistat că „fără discuția despre teritoriu” Rusia nu vede „nicio soluție la criză”. A reafirmat cererea ca Ucraina să-și retragă trupele din Donbas și să înceteze acțiunile militare.

La rândul său, președintele Trump a transmis că delegația americană a avut „o întâlnire foarte bună” cu Putin și că liderul de la Kremlin „ar dori să vadă războiul încheiat”, însă a recunoscut că „este nevoie de doi pentru tango”, sugerând că, fără acceptarea unor condiții dure de către Ucraina, un acord rapid este improbabil.

Cum ar afecta un asemenea scenariu flancul NATO

Pentru Ucraina, acceptarea pierderii oficiale a Donbasului și a unei eventuale „Novorossii” extinse ar însemna renunțarea la o parte esențială din teritoriu și la accesul total la Marea Neagră. Pentru NATO, un astfel de scenariu ar aduce forțele ruse și infrastructura militară a Moscovei și mai aproape de statele membre de pe flancul estic.

Extinderea controlului rus de-a lungul coastei ucrainene ar redesena echilibrul de securitate în bazinul Mării Negre și ar pune presiune suplimentară pe vecini, inclusiv pe România, chiar dacă Alianța are propriile mecanisme de descurajare și apărare. Deocamdată însă, diferența dintre ambițiile declarate ale Kremlinului și realitatea frontului rămâne semnificativă, iar negocierile de pace se lovesc de aceeași problemă de fond: cât teritoriu este dispusă Ucraina să cedeze – și cu ce garanții – pentru a opri războiul.