Toţi ştiu că Andrei Mureşanu a scris versurile pentru imnul naţional, dar aproape nimeni nu are habar cine a compus muzica pentru „Deşteaptă-te, române!”

”Deșteaptă-te, române!” este unul dintre cele mai puternice simboluri ale identității naționale. Dacă autorul versurilor este bine cunoscut, muzica imnului rămâne, și astăzi, un subiect disputat. De Ziua Imnului Național, povestea melodiei revine în prim-plan.

Cui i-a aparținut, de fapt, muzica imnului național

Ziua Imnului Național al României este celebrată anual pe 29 iulie, dată care amintește de prima intonare publică a cântecului ”Deșteaptă-te, române!”, în 1848, în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, actualul parc Zăvoi.

Melodia a fost interpretată într-un moment de maximă efervescență revoluționară, iar impactul său a fost imediat. Deși poezia ”Răsunet”, semnată de Andrei Mureșanu, este bine cunoscută, autorul muzicii a fost mult timp învăluit în controverse. De-a lungul timpului au circulat mai multe ipoteze legate de paternitatea melodiei.

Una dintre cele mai răspândite susține că muzica i-ar aparține chiar lui Andrei Mureșanu, care ar fi compus o primă variantă folosită mai ales în Ardeal. În sprijinul acestei teorii vine o mențiune din revista ”Musa Română”, din 1894:

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

”Autorul poeziei, cît și al melodiei imnului ”Deșteaptă-te, Române” este Andrei Mureșanu. Armonizată a fost însă de un muzicant boem, la dorința autorului, și s-a publicat într-un caiet intitulat ”Flori române” împreună cu alte jocuri naționale pe la anul 1860. Melodia originală se vede în «Musa Română», anul 1888, numărul 2, la începutul Putpuriului românesc.”

Această variantă a fost ulterior adaptată de Dumitru Georgescu Kiriac, care a transformat linia melodică într-una mai vioaie, cu un ritm energic, mult mai bine primită în ”Regat”.

A avut Gheorghe Ucenescu un rol decisiv?

O altă ipoteză des menționată îl aduce în prim-plan pe Gheorghe Ucenescu, elev și colaborator al lui Anton Pann. Potrivit relatărilor, Andrei Mureșanu i-ar fi cerut acestuia, la o petrecere, să interpreteze mai multe melodii pentru a se inspira.

Una dintre ele era ”Din sânul maicii mele”. Deși avea doar 14 ani și studia muzica bisericească, Gheorghe Ucenescu s-a considerat ulterior ”autorul moral” al melodiei, întrucât linia muzicală s-ar fi născut din acea întâlnire.

De ce este Anton Pann considerat autorul muzicii

Cea mai solidă și acceptată variantă îi atribuie însă muzica lui Anton Pann. Gheorghe Ucenescu povestește că, în casa lui Andrei Mureșanu din Brașov, unde se întâlneau personalități precum Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac și Vasile Alecsandri, toți căutau o melodie potrivită pentru poezia ”Un răsunet”.

Atunci, Anton Pann ar fi găsit melodia ”veche, tărăgănată”, care avea să devină ulterior simbol național. Importanța sa este întărită și de raportul trimis de Dumitru Zăgănescu, comisar de propagandă al districtului Vâlcea:

”Într-acest pompos constituțiu, aflându-se și d-lui Anton Pann, profesor de muzică, împreună cu câțiva cântăreți de aceeași profesie, au alcătuit o musică vocală cu nișce versuri prea frumoase puse pe un ton national plin de armonie și triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor”.

Astfel, deși misterul a fost mult timp disputat, Anton Pann rămâne, astăzi, principalul nume legat de muzica imnului României.