România pregătește o „gigafabrică” de inteligență artificială alimentată cu energie nucleară: cel mai ambițios proiect tech al ultimului deceniu

Planurile pentru dezvoltarea uneia dintre cele mai mari infrastructuri AI din Europa au trecut oficial la etapa următoare, după ce Guvernul a aprobat un memorandum care deschide calea pentru construirea Black Sea AI Gigafactory – un proiect estimat la 4-5 miliarde de euro și gândit să devină operațional până la finalul anului 2028. Ambiția este uriașă: peste 100.000 de acceleratoare de inteligență artificială instalate în două puncte strategice și alimentate în proporție covârșitoare cu energie nucleară produsă local, curată și lipsită de emisii.

Documentul adoptat de Guvern arată clar direcția strategică: viitoarele reactoare nucleare ale României — unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și centrala cu reactoare modulare mici (SMR) din Doicești — vor deveni coloana vertebrală energetică a unui hub de inteligență artificială de nivel european. Noile unități vor aduce o capacitate totală instalată de 1.862 MW, iar până la 1.500 MW ar urma să fie direcționați către alimentarea celor două centre AI.

Asta înseamnă că mai mult de 80% din energia generată de viitoarele reactoare ar putea fi utilizată pentru a susține operațiuni de calcul de înaltă performanță, poziționând țara într-o cursă globală pentru dezvoltarea tehnologiilor emergente. Proiectul vizează instalarea unui ecosistem AI de amploare, cu peste 100.000 de acceleratoare — infrastructură de nivel „hyperscale”, capabilă să susțină modele mari de limbaj, cercetări științifice complexe și aplicații industriale avansate.

Guvernul subliniază că România beneficiază de un avantaj major: legături directe prin fibră optică și cabluri submarine către noduri europene de internet, combinând robustețea energetică nucleară cu conectivitatea necesară unei „fabrici de date” de nouă generație.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Cum va fi construită „gigafabrica” AI și cine o coordonează

Memorandumul stabilește clar responsabilitățile: Ministerul Energiei devine coordonator principal al proiectului, alături de Ministerul Finanțelor, care gestionează partea financiară și relația cu investitorii. Ministerele vor lucra în parteneriat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, mediul privat, instituțiile academice și EuroHPC Joint Undertaking — structura europeană care finanțează și dezvoltă supercomputerele continentului.

Dincolo de energie, proiectul necesită o infrastructură digitală masivă, conexiuni internaționale stabile, sisteme de răcire avansate și condiții industriale care permit amplasarea acceleratoarelor AI în proximitatea surselor de electricitate. Cernavodă oferă acces direct la producția nucleară, iar Doicești dispune de un sit industrial potrivit pentru co-localizarea SMR-urilor cu un centru de calcul.

Prin această dublă ancorare — energie nucleară fără emisii și infrastructură digitală gata de extindere — România își propune să devină unul dintre nodurile majore ale AI-ului european.

În paralel, Guvernul transmite o solicitare Grupului Băncii Mondiale pentru asistență tehnică, întrucât proiectul trebuie formulat rapid și cu un nivel ridicat de complexitate pentru a putea fi evaluat corect de EuroHPC. Termenele sunt scurte, iar competiția pentru finanțare în Europa este intensă.

Costuri, finanțare și mize geopolitice: cum poate influența proiectul poziția României în regiune

Estimat la 4-5 miliarde de euro, proiectul va fi finanțat în proporție de maximum 35% din fonduri europene și naționale, în timp ce restul va trebui atras din investiții private, bănci de dezvoltare și parteneri instituționali. Banca de Investiții și Dezvoltare va avea un rol esențial în structurarea pachetelor financiare.

O parte semnificativă a mizelor este una geopolitică. Un centru AI alimentat cu energie nucleară stabilă, constantă și lipsită de emisii ar putea transforma România într-un punct cheie pe harta digitalizării europene — o poziție rar atinsă în ultimii 30 de ani. Proiectul ar reprezenta un reper în tranziția către neutralitatea climatică, dar și o oportunitate de a securiza investiții tehnologice pe termen lung.

Documentul oficial arată că infrastructura AI ar putea deveni un motor pentru modernizarea rețelelor energetice, ar crea o piață nouă pentru domeniul nuclear și ar atrage companii globale interesate de hosting AI în condiții de siguranță energetică. Mai mult, România ar intra într-o competiție directă cu state care deja investesc masiv în AI: Franța, Germania, Olanda sau țările nordice.

Guvernul propune două scenarii pentru următorii pași: dacă proiectul este selectat de EuroHPC, acesta va fi implementat în colaborare cu instituțiile europene; dacă nu, România va continua dezvoltarea lui prin atragerea de investitori privați și folosind expertiza Băncii Mondiale pentru adaptare și reproiectare.

Indiferent de rezultat, direcția este clară: România urmărește să își creeze poziția de hub AI regional, conștientă că următorul deceniu va fi dominat de tehnologiile digitale cu consum masiv de energie.

Gigafabrica AI nu este doar un proiect tehnologic — este o declarație strategică. Una prin care țara își propune să intre într-o ligă în care puține state pot juca.