Românii cer un stat digital eficient: un nou studiu arată ritmul lent al modernizării și așteptările tot mai mari ale populației

Digitalizarea statului nu mai este percepută ca un proiect tehnologic, ci ca o necesitate urgentă pentru buna funcționare a instituțiilor publice. Un nou studiu realizat de Edge Institute și AtlasIntel, prezentat în cadrul Summitului pentru Guvernanță Digitală 2025 de la Palatul Cotroceni, arată un tablou complex: românii folosesc tot mai mult serviciile publice online, dar sunt profund nemulțumiți de ritmul transformării digitale. Sondajul, desfășurat pe un eșantion reprezentativ de peste 2.200 de persoane, evidențiază clar distanța dintre așteptările populației și felul în care statul răspunde nevoilor reale.

Cu 84% dintre români considerând ritmul digitalizării lent sau foarte lent, mesajul pentru autorități este fără echivoc: oamenii nu mai vor promisiuni, ci schimbări vizibile, proceduri simple, eliminarea drumurilor la ghișee și o administrație care funcționează fără obstacole birocratice. Studiul arată și că digitalizarea nu este văzută doar ca o modalitate de simplificare a proceselor, ci ca o soluție directă pentru combaterea corupției și creșterea transparenței – preocuparea majoră pentru 77% dintre respondenți.

Unul dintre cele mai relevante rezultate ale sondajului este nivelul ridicat de interacțiune: 76,4% dintre români au folosit în ultimul an servicii electronice publice. Acest lucru înseamnă că evaluările lor despre digitalizare se bazează pe experiențe reale, nu pe percepții abstracte. Dincolo de acest prag de utilizare, așteptările sunt cât se poate de pragmatice.

Pentru cei mai mulți, digitalizarea înseamnă, în primul rând, eliminarea birocrației. 68,7% își doresc posibilitatea de a depune cereri complet online, fără drumuri la instituții. La fel de importantă este circulația automată a documentelor între instituții, menționată de 61,4% dintre participanți. Interoperabilitatea bazelor de date, care ar elimina necesitatea adeverințelor pe hârtie, este o altă prioritate esențială, semnalată de 57,1%.

Horoscop miercuri, 17 decembrie: ziua deciziilor importante și a clarificărilor necesare

Zodiile pentru care totul se schimbă începând cu 16 decembrie 2025. Au parte de tot ce au visat până acum

Studiul arată și ce asociază oamenii cu ideea de stat digital: semnătura electronică rămâne un instrument-cheie pentru 43% dintre respondenți, urmată de modernizarea site-urilor instituțiilor publice (36,2%). Prezența pe rețelele sociale, deși luată în considerare, este văzută ca un element secundar, cu doar 17,2% dintre respondenți acordându-i importanță.

În ciuda utilizării crescute a serviciilor publice online, 65% dintre români consideră nivelul de digitalizare al statului „slab” sau „foarte slab”. În contrast, digitalizarea firmelor private și calitatea internetului primesc evaluări mult mai bune – un indicator al faptului că sectorul public rămâne în urmă față de ritmul de modernizare al societății.

Foto: Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025/Președintele României, Nicușor Dan

Avantajele sunt clare, dar nu lipsesc temerile: cum percep românii impactul transformării digitale

Pentru majoritatea cetățenilor, digitalizarea este asociată cu beneficii reale și imediate. Reducerea birocrației (65,3%), economisirea timpului (50,5%) și accesul mai rapid la informații (48,7%) sunt avantajele cel mai des menționate. Într-o țară în care interacțiunea cu instituțiile publice presupune adesea timp pierdut, cozi și proceduri neclare, aceste beneficii explică de ce aproape 73% dintre români consideră digitalizarea un lucru bun sau foarte bun.

Totuși, studiul nu ignoră îngrijorările. Românii sunt conștienți că modernizarea accelerată poate lăsa în urmă grupurile vulnerabile. 29,2% dintre respondenți menționează riscul ca anumite categorii de populație – în special vârstnicii sau cei fără acces la tehnologie – să fie afectate. În plus, 28,3% se tem că automatizarea va duce la dispariția unor locuri de muncă, iar 28,1% atrag atenția asupra dependenței crescute de tehnologie.

Un alt element crucial scos la iveală de studiu este legătura dintre digitalizare și combaterea corupției. Pentru 77% dintre români, corupția este principala îngrijorare la nivel național, depășind teme precum educația, sănătatea sau inflația. În acest context, procesele automatizate, trasabilitatea documentelor și transparența deciziilor devin, în percepția oamenilor, mijloace directe prin care statul poate reduce zona „gri” a administrației.

Foto: Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025

Încrederea în instituții este scăzută, dar responsabilitatea digitalizării este atribuită clar

Sondajul evidențiază un paradox important: românii au o încredere scăzută în instituțiile care ar trebui să conducă digitalizarea. Parlamentul este pe ultimul loc la încredere (53% declară neîncredere), urmat de Președinție (51%) și Guvern (45%). Primăriile au o poziție ușor mai bună, cu 24% încredere și 39% neîncredere – probabil pentru că oamenii percep administrația locală ca fiind mai apropiată și mai vizibilă în acțiuni.

Cu toate acestea, responsabilitatea pentru digitalizare este atribuită covârșitor Guvernului și Prim-ministrului, cu 75,5% dintre respondenți indicându-i drept principalii actori ai schimbării. Parlamentul urmează la distanță, cu 41,1%, iar președintele și sectorul privat sunt percepuți ca actori secundari.

Această distribuție arată că oamenii înțeleg digitalizarea ca pe o misiune de guvernanță și administrare, nu doar de reglementare sau consultare.

Prezentarea studiului, susținută de Robert Berza alături de sociologul Barbu Mateescu și jurnalistul Mihnea Măruță, subliniază esența concluziilor: românii privesc digitalizarea prin prisma eficienței și încrederii. Pentru cetățeni, digitalizarea nu este doar un pas tehnologic, ci fundamentul unui stat modern, transparent și orientat către oameni.

Într-un context în care trei sferturi dintre români cer schimbări majore, studiul devine un avertisment clar: modernizarea nu mai poate fi amânată. Digitalizarea este, în ochii oamenilor, calea prin care statul poate reduce birocrația, poate combate corupția și își poate recâștiga credibilitatea. În fața acestor așteptări, 2025 ar putea deveni un an decisiv pentru direcția în care evoluează administrația publică din România.

Mai jos, rezultatele studiului Edge Institute & AtlasIntel prezentat la Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025, în grafice: