CCR a declarat neconstituțională legea pensiilor private. Curtea a admis sesizările făcute de AUR şi ICCJ

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, marţi, sesizările depuse de AUR şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind neconstituţionalitatea legii care reglementează plata pensiilor private. Hotărârea vine după mai multe amânări ale pronunţării.

Decizia CCR

CCR a anunţat că a admis obiecţiile de neconstituţionalitate ale Legii privind plata pensiilor private. Dosarele sesizate de AUR şi ICCJ, aflate pe ordinea de zi în 12 noiembrie, au fost atunci amânate pentru 25 noiembrie. Curtea amânase dezbaterea şi la termenul anterior, din 5 noiembrie.

ICCJ a contestat legea, argumentând că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, în timp ce administratorii au doar rolul de gestionare, iar statul exercită supraveghere fără a putea dispune de aceste fonduri. Magistraţii au susţinut că limitarea pensiei lunare la nivelul indemnizaţiei sociale, precum şi transferul plăţii pensiilor către noi entităţi – fondurile de plată – reprezintă o ingerinţă nejustificată în dreptul de proprietate şi libertatea contractuală. ICCJ atrage atenţia şi asupra riscului dublării costurilor şi expunerii participanţilor la insolvenţa unor noi structuri de administrare.

Ce su spus AUR și ICCJ

Înalta Curte consideră că modificările sunt intempestive, lipsite de o perioadă de tranziţie rezonabilă şi afectează principiul securităţii juridice, subminând încrederea participanţilor în stabilitatea sistemului de pensii private. Magistraţii au amintit jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi deciziile CCR privind protejarea proprietăţii private, inclusiv dreptul la pensie asimilat unui drept de proprietate.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

AUR a depus, la rândul său, o sesizare, acuzând Guvernul că „ia controlul asupra banilor românilor” şi că modificările ar favoriza administratorii fondurilor şi statul, în detrimentul contribuabililor. Reprezentanţii partidului susţin că românii au contribuit timp de aproape 20 de ani la Pilonul II şi III în baza unor reguli clare, iar schimbarea acestora înainte ca participanţii să-şi primească banii reprezintă o încălcare a încrederii şi un precedent periculos.

Legea contestată a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu 178 voturi „pentru”, 64 „împotrivă” şi 22 abţineri. Parlamentarii POT s-au abţinut, iar cei ai AUR au votat împotrivă.

Proiectul stabileşte cadrul legal pentru autorizarea şi funcţionarea furnizorilor de pensii private şi a fondurilor de plată, care vor prelua plata pensiilor de la actualele fonduri. Totodată, permite retragerea anticipată a maximum 30% din activul personal, iar persoanele cu afecţiuni oncologice pot primi integral sumele acumulate.

Sistemul urmează să funcţioneze prin două tipuri de fonduri: cele pentru retragere programată, cu plăţi pe perioadă limitată, şi cele pentru pensii viagere, care asigură venit pe durata întregii vieţi. Proiectul prevede şi criterii stricte de autorizare, supraveghere şi control, precum şi reguli privind plata pensiilor în ţară şi în străinătate.

CCR urmează să publice motivarea deciziei, care va stabili în ce condiţii poate continua procesul legislativ.