Acuzații grave împotriva Meta, mama rețelelor de socializare devenite recent „sat fără câini”. Cum ar fi permis unor conturi suspecte să comită infracțiuni grave și nu ar fi luat măsuri

Meta se confruntă cu noi controverse după ce un document judiciar neredactat a dezvăluit acuzații grave privind modul în care compania ar fi gestionat conturile implicate în activități de exploatare sexuală.

Potrivit acestor informații, fostul lider al departamentului de siguranță și bunăstare al Meta, Vaishnavi Jayakumar, susține că platforma ar fi aplicat o politică internă ce permitea până la 16 încălcări ale regulilor privind prostituția și traficul sexual înainte de a suspenda definitiv un cont, scrie The Verge.

În declarația sa, Jayakumar descrie această abordare drept „extrem de permisivă”, mai ales prin comparație cu standardele industriei.

Documentele interne citate în proces ar confirma existența acestei politici de toleranță ridicată, într-un moment în care rețelele sociale sunt tot mai intens examinate pentru eșecurile lor în protejarea minorilor.

Acuzații privind lipsa unor mecanisme eficiente de raportare a abuzurilor

Depoziția fostei directoare ridică și alte probleme serioase. Ea afirmă că, în perioada în care lucra la Meta, Instagram nu dispunea de un instrument dedicat prin care utilizatorii să poată raporta material de abuz sexual asupra minorilor (CSAM).

Jayakumar ar fi semnalat această lipsă „de mai multe ori”, însă ar fi primit răspunsul că dezvoltarea unei astfel de funcții ar necesita prea multe resurse.

Conținutul depoziției vine într-un context juridic tensionat: Meta, alături de TikTok, Google și Snapchat, este vizată de un amplu proces intentat de zeci de districte școlare, procurori generali și părinți, care acuză platformele că alimentează o „criză de sănătate mintală” în rândul adolescenților prin produse considerate „dependente și periculoase”.

Deși compania a câștigat recent disputa antitrust cu Federal Trade Commission, presiunea publică și legală privind siguranța copiilor continuă să crească.

Decizii interne orientate către creșterea engagementului, nu către siguranță

În același document judiciar apar și alte acuzații referitoare la modul în care Meta ar fi ales să prioritizeze statistici de creștere în detrimentul protecției utilizatorilor tineri.

În 2019, compania ar fi analizat opțiunea de a seta automat conturile adolescenților ca private, pentru a reduce mesajele nedorite.

Ideea ar fi fost respinsă după ce echipele interne au estimat că modificarea ar reduce semnificativ interacțiunea pe platformă. Funcționalitatea a fost introdusă abia anul trecut.

Procesul menționează și alte concluzii ale cercetătorilor Meta care ar fi fost ignorate:

• ascunderea numărului de like-uri ar fi redus riscul ca utilizatorii să se simtă mai rău în privința propriei imagini, însă a fost abandonată deoarece afecta negativ indicatorii Facebook;
• unele filtre de înfrumusețare, despre care se știa că pot accentua dismorfia corporală la adolescente, ar fi fost menținute pentru a evita scăderi de engagement.

Meta respinge ferm acuzațiile, numindu-le „trunchiate” și scoase din context. Compania susține că a investit timp de peste un deceniu în protecția tinerilor, oferind conturi speciale pentru adolescenți, funcții suplimentare de control parental și instrumente de siguranță dedicate.

Totuși, dezvăluirile din documentul neredactat alimentează dezbaterea privind responsabilitatea platformelor digitale și ridică întrebări despre modul în care deciziile comerciale pot afecta direct siguranța utilizatorilor vulnerabili. Ancheta continuă, iar procesul ar putea avea implicații majore pentru reglementarea viitoare a rețelelor sociale în Statele Unite.