Cum a fost filmat un lup, în încercarea de a-și face rost de hrană. Metoda inedită a animalului, demnă de comportamentul uman VIDEO

Un videoclip surprins pe coasta de vest a Canadei a stârnit interesul cercetătorilor după ce o lupoaică a fost filmată trăgând la mal o capcană de crabi și recuperând peștele din interior.

Observația, documentată recent într-un studiu publicat în revista Ecology and Evolution, ar putea reprezenta primul caz înregistrat în care un lup sălbatic folosește indirect un obiect pentru a obține hrană, un comportament asociat, de obicei, doar cu câteva specii considerate foarte inteligente, scrie NBC News.

Comunitatea indigenă Heiltsuk din British Columbia instalase capcanele pentru a controla populațiile de crabi verzi invazivi, care afectează grav ecosistemele de eelgrass și reduc resursele de hrană pentru populația locală, inclusiv scoici, hering și somon.

La revenire, membrii comunității au descoperit capcane distruse, iar inițial au suspectat urși, lupi sau chiar mamifere marine, deoarece dispozitivele erau scufundate în zone adânci din apropierea localității Bella Bella.

Cum a fost identificată lupoaica și de ce comportamentul ei este remarcabil

Pentru a clarifica situația, o echipă de cercetători condusă de Kyle Artelle, profesor la SUNY College of Environmental Science and Forestry, și Paul Paquet, cercetător asociat la University of Victoria, a montat camere activate de mișcare deasupra apei.

La scurt timp după instalare, camerele au surprins momentul decisiv: o lupoaică s-a scufundat pentru a apuca un flotor de pescuit, l-a târât până la țărm și a tras repetat de sfoară până când capcana a ieșit la suprafață. Ulterior, a rupt structura pentru a ajunge la momeala din interior.

Cercetătorii notează că secvența video sugerează o înțelegere complexă a legăturii dintre flotor și capcana ascunsă sub apă, un comportament mult mai sofisticat decât simpla explorare întâmplătoare. Deși câini domestici și alte animale au mai demonstrat abilități similare, nu a mai fost documentat un astfel de caz la canide sălbatice precum lupii, coioții sau șacalii.

Totuși, specialiștii subliniază că modul în care interpretăm acest comportament rămâne în dezbatere. Unii cercetători consideră că „trasul de sfoară” reprezintă un tip de manipulare a mediului, nu neapărat folosirea unui instrument propriu-zis, întrucât animalul nu a creat conexiunea dintre frânghie și capcană.

Benjamin Beck, expert în cognitivitatea animalelor, remarcă faptul că, deși acțiunea lupoaicei denotă un nivel ridicat de complexitate mentală, nu îndeplinește criteriul clasic de „utilizare a unui instrument”, și anume fabricarea sau asocierea intenționată a unui obiect cu un rezultat dorit.

Ce înseamnă acest comportament pentru cercetarea comportamentului lupilor

Interesant este că acțiuni similare au fost observate anterior la lupi aflați în captivitate, care reușeau în mod cooperativ să tragă de sfori pentru a obține recompense.

Pentru specialiști, următoarea etapă este să afle dacă acest comportament se va transmite și altor lupi sălbatici prin învățare socială, un mecanism important în dezvoltarea culturii la unele specii de animale.

Autorii studiului notează că, indiferent dacă este vorba despre o înțelegere cauzală profundă sau de învățare prin încercare și eroare, faptul că un lup folosește un obiect creat de oameni pentru a ajunge la hrană rămâne un fenomen notabil.

Observația poate contribui, de asemenea, la schimbarea percepțiilor negative despre lupi, demonstrând o inteligență și adaptabilitate mai mare decât se presupunea.

Benjamin Beck spune că respectul pentru fauna sălbatică nu ar trebui să depindă de nivelul de inteligență demonstrat, însă astfel de cazuri ne reamintesc cât de complex și interconectat este mediul natural.

Descoperirea reprezintă încă un exemplu despre modul în care animalele pot surprinde cercetătorii, adaptându-se și evoluând în interacțiunea cu ecosistemele și activitățile umane.