AI-ul care promite să transforme gândurile în propoziții: începutul unei noi ere în înțelegerea minții umane

Un pas major în cercetarea neuroștiințifică și în evoluția inteligenței artificiale a fost realizat în Japonia, unde un om de știință a dezvoltat o metodă capabilă să redea în cuvinte imaginile mentale ale unei persoane. Tehnica, numită „mind-captioning”, deschide perspective uluitoare asupra modului în care gândurile și percepțiile umane ar putea fi decodificate în viitor. Totuși, deși promite beneficii uriașe pentru medicină și comunicare, aceasta aduce și provocări etice fără precedent, deoarece atinge zona cea mai intimă a unui individ: propria minte.

Metoda a fost prezentată de cercetătorul Tomoyasu Horikawa într-un studiu publicat pe 5 noiembrie în revista Science Advances. Deși tehnologiile de interpretare a activității cerebrale au evoluat în ultimii ani, transformarea unor imagini mentale complexe în propoziții coerente rămânea un obstacol major. Acum, acest obstacol pare să fi fost depășit într-o formă experimentală care marchează o revoluție potențială în interfața dintre creier și tehnologie.

Pentru a crea sistemul „mind-captioning”, Horikawa a înregistrat activitatea cerebrală a șase persoane în timp ce acestea vizionau 2.180 de videoclipuri fără sunet, conținând obiecte, acțiuni, locuri și situații variate. Imaginile video au fost transformate în reprezentări numerice cu ajutorul unor modele lingvistice mari, iar datele au servit drept bază pentru antrenarea unor decodoare AI capabile să coreleze tiparele neuronale cu descrieri textuale.

Ulterior, participanții au vizionat alte videoclipuri sau au încercat să își amintească scene pe care sistemul nu le „văzuse” în etapa de antrenament. Decodoarele au interpretat activitatea cerebrală, iar un algoritm special a generat propoziții în limba engleză care descriau cu fidelitate conținutul imaginat sau perceput de participanți.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Pe măsură ce sistemul a procesat mai multe date, acuratețea sa a crescut vizibil. Asta l-a determinat pe Marcello Ienca, specialist în etica neurotehnologiei la Universitatea Tehnică din München, să afirme că metoda reprezintă un „pas înainte către citirea legitimă a minții”.

Cercetările arată că tehnica nu se bazează pe zonele limbajului din creier, ceea ce o face potențial utilă pentru persoane cu leziuni ale ariilor responsabile de vorbire. Astfel, tehnologia ar putea deveni un instrument esențial pentru pacienți cu afazie, scleroză laterală amiotrofică sau alte tulburări neurologice care afectează comunicarea.

Potențial terapeutic uriaș, dar și riscuri etice majore

Specialiști precum Scott Barry Kaufman, psiholog la Barnard College din New York, consideră că tehnologia ar putea fi folosită pentru a îmbunătăți comunicarea persoanelor nonverbale, inclusiv a adulților sau copiilor autiști. Prin posibilitatea de a reda imagini mentale fără intervenție verbală, metoda ar putea oferi o „voce” celor care nu se pot exprima în mod tradițional.

În același timp, succesul acestei tehnici ridică semne de întrebare privind confidențialitatea gândurilor, mai ales dacă tehnologia ar ajunge să fie comercializată. Ienca avertizează că, folosită în afara sistemelor medicale sau fără reglementări stricte, aceasta ar putea deveni o amenințare gravă la adresa intimității mentale.

Companii precum Neuralink, fondate de Elon Musk, lucrează deja la implanturi cerebrale pentru populația generală, iar contextul accelerării acestor inovații face și mai urgentă apariția unui cadru juridic dedicat neurotehnologiilor. În creier pot fi detectate informații sensibile, precum indicii despre depresie, tulburări psihiatrice sau predispoziții la boli neurodegenerative. De aceea, sociologul Łukasz Szoszkiewicz, expert în drepturile neuronale, atrage atenția că datele neuronale trebuie tratate din start ca „date extrem de sensibile”, protejate prin consimțământ strict și procesate pe dispozitiv, nu în cloud.

În plus, un studiu publicat recent în revista Cell sugerează că există modalități de a preveni „scurgerea” involuntară a gândurilor, de exemplu printr-un cuvânt-cheie pe care utilizatorul îl poate gândi pentru a activa sau dezactiva decodarea.

De ce tehnologia nu este încă echivalentă cu o „citire reală a minții”

Deși rezultatele sunt spectaculoase, Horikawa subliniază că metoda este departe de a putea fi considerată un sistem complet sau practic. În prezent, necesită cantități uriașe de date personalizate, colectate prin participarea activă a individului. Cu alte cuvinte, cineva nu poate avea gândurile „citite” fără să fi trecut înainte prin zeci de ore de scanări dedicate.

Mai mult, videoclipurile folosite în experiment au prezentat scene previzibile. AI-ul poate interpreta ușor conținut familiar – un câine care aleargă, o persoană care merge – însă nu poate genera încă descrieri fidele pentru situații neobișnuite. Pentru imagini mentale abstracte sau imprevizibile, precizia actuală nu este suficientă.

Horikawa insistă: tehnologia nu poate descifra gânduri intime sau spontane fără cooperarea persoanei. Asta înseamnă că, cel puțin în forma actuală, riscurile privind invadarea vieții private sunt limitate.

Decodarea gândurilor rămâne una dintre cele mai ambițioase provocări ale științei moderne. Metoda „mind-captioning” nu este încă un instrument de citire a minții, dar reprezintă un început fascinant în direcția creării unei punți între universul interior al fiecarei persoane și lumea exterioară. Între promisiunea medicală și dilemele etice profunde, această tehnologie marchează o etapă decisivă în înțelegerea minții umane — și în redefinirea limitelor comunicării.