Horia Moculescu a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, dar nu pe Aleea Artiștilor. Ce loc a fost ales pentru celebrul compozitor

Într-o zi marcată de profundă emoție pentru lumea artistică, familia, apropiații și numeroase personalități ale scenei românești s-au reunit pentru a-i aduce un ultim omagiu lui Horia Moculescu. Moartea renumitului compozitor a lăsat în urmă un gol uriaș în industria muzicală, iar ceremonia de înmormântare organizată la cimitirul Bellu a adus împreună oameni care i-au apreciat talentul, dedicația și contribuția culturală de necontestat.

Locul de veci ales pentru maestrul Horia Moculescu

Locul în care își va dormi somnul de veci Horia Moculescu se află într-o zonă specială a cimitirului Bellu, rezervată membrilor Uniunii Compozitorilor. Alegerea acestui spațiu a venit în contextul în care, pe Aleea Artiștilor, nu mai erau locuri disponibile. Zona este una sobră și liniștită, așa cum și-ar fi dorit compozitorul, iar familia a pregătit totul cu respect și atenție, pentru ca locul său final să reflecte discreția și modestia care l-au caracterizat. Acest loc oferă și posibilitatea ca Horia Moculescu să își odihnească trupul alături de alți colegi de breaslă care au marcat istoria muzicii românești.

Ultimul drum al compozitorului, în prezența unor nume importante

Trupul neînsuflețit al artistului a fost depus, începând de vineri, 14 noiembrie 2025, ora 14:00, în foaierul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase“, situat pe Calea Victoriei nr. 33. Acolo, timp de 24 de ore, fanii, prietenii și colegii au putut să-i aducă un ultim omagiu. Sâmbătă, 15 noiembrie, la ora 14:00, cortegiul funerar a fost mutat la capela cimitirului Bellu Ortodox, unde familia a pregătit un moment de reculegere într-un cadru intim.

Ceremonia de astăzi, 16 noiembrie, programată pentru ora 11:00, s-a desfășurat exact așa cum și-a dorit Nidia Moculescu, fiica compozitorului: discret, cu accente personale și fără fast inutil. La eveniment au participat nume cunoscute ale showbizului românesc, printre care Virgil Ianțu, Loredana Groza și Marius Țeicu, oameni care au avut ocazia să lucreze cu maestrul de-a lungul timpului sau care l-au apreciat pentru contribuția lui inegalabilă la cultura muzicală.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Cariera unui titan al muzicii românești

Horia Moculescu s-a născut la 18 martie 1937 în Râmnicu-Vâlcea și a descoperit universul muzicii de la o vârstă extrem de fragedă. La doar șase ani cânta deja la acordeon, instrument care avea să îi deschidă drumul către o viață dedicată complet artei. De-a lungul deceniilor, a devenit un punct de reper în muzica românească, atât prin compozițiile sale, cât și prin modul în care a știut să inspire generații întregi de artiști.

Trecerea sa în neființă a survenit după o perioadă dificilă din punct de vedere medical. La vârsta de 88 de ani, compozitorul a fost internat în stare gravă la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș“ din București. În ultimele zile de viață, a fost internat la Terapie Intensivă, unde medicii au decis intubarea acestuia din cauza unor complicații pulmonare severe. Moartea lui Horia Moculescu a adus multă durere familiei, colegilor de breaslă și fanilor, care au transmis numeroase mesaje de compasiune și admirație pentru moștenirea pe care o lasă în urma sa.

Un adio din partea lumii artistice

Ceremonia de înmormântare a fost una profund emoționantă, fiecare detaliu fiind gândit pentru a reflecta personalitatea discretă și eleganța morală a compozitorului. Atmosfera sobru-liniștită din zona destinată Uniunii Compozitorilor de la cimitirul Bellu a transformat despărțirea într-un moment demn, în care moștenirea artistică a lui Horia Moculescu a fost onorată așa cum se cuvine.

Prin cariera sa impresionantă, a reușit să marcheze definitiv lumea muzicii românești, iar locul său de odihnă finală rămâne nu doar o destinație simbolică, ci și o expresie a respectului profund pe care întreaga industrie l-a avut pentru el.