În timp ce autoritățile române se bat cu pumnu-n piept că vor fi necruțătoare cu autorii femicidului, unul dintre cei mai celebri criminali a scăpat de închisoarea pe viață și ar putea fi eliberat condiționat

În timp ce opinia publică este revoltată după moartea tinerei ucise de fostul soț chiar în fața copilului lor, o victimă care doar completează lista prea lungă a femeilor care și-au găsit sfârșitul la mâna bărbaților din viața lor, iar autoritățile promit reglementarea femicidului, unul dintre cei mai celebri criminali a scăpat de închisoarea pe viață și ar putea fi eliberat condiționat.

Condamnat la închisoare pe viață

În martie 2012, o crimă șoca o țara întreagă. Gheorghe Vlădan, un fost polițist, și-a ucis soția și pe o colegă a acesteia, apoi a rănit alte șase persoane.

Un an mai târziu, Tribunalul București l-a condamnat pe fostul polițist la închisoare pe viață, după ce acesta a ucis două persoane și a rănit alte șase în coaforul „Perla”, unde venise cu intenția clară de a o omorî pe fosta sa soție, Florina Vlădan. În apel, pe 17 octombrie 2013, instanța a menținut sentința inițială. Gheorghe Vlădan a depus ulterior recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și l-a retras pe 31 ianuarie 2014, moment în care decizia Curții de Apel București a devenit definitivă.

Cum i s-a scurtat pedeapsa „criminalului de la coaforul Perla”

Pe 4 iunie 2019, Gheorghe Vlădan a împlinit 60 de ani în penitenciar, ceea ce i-a conferit automat dreptul de a solicita comutarea pedepsei de detențiune pe viață într-o pedeapsă mai mică.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Conform vechiului Cod penal, deținutul avea dreptul imperativ de a-și înlocui pedeapsa pe viață cu o condamnare de 25 de ani de închisoare odată cu împlinirea vârstei de 60 de ani pe parcursul executării pedepsei. Noul Cod penal, însă, prevede condiții mai stricte: permite înlocuirea detențiunii pe viață cu o pedeapsă de 30 de ani doar dacă deținutul ajunge la vârsta de 65 de ani în timpul executării pedepsei și îndeplinește cumulativ mai multe criterii – bună conduită pe toată durata pedepsei, achitarea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare și progrese constante și evidente în procesul de reintegrare socială.

Pe 4 decembrie 2019, Tribunalul Giurgiu a constatat că între momentul sărbătoririi vârstei de 60 de ani și data deciziei interveniseră modificări legislative. Instanța a aplicat principiul legii mai favorabile și i-a aplicat lui Gheorghe Vlădan prevederile vechiului Cod penal, comutând astfel detențiunea pe viață în pedeapsa de 25 de ani de închisoare.

Din 2022, Vlădan a depus mai multe cereri de eliberare: în 2022, în 2023 și în 2025. De fiecare dată, cererile sale au fost respinse de autorități.

„Tribunalul reţine că deţinutul a executat fracţia minimă din pedeapsă, însă, analizând actele aflate la dosarul cauzei, tribunalul constată, în acord cu prima instanţă, că deţinutul nu poate fi liberat condiționat la acest moment. Așadar, tribunalul are în vedere că deținutul se află la a treia analiză în comisia pentru liberare condiționată, a desfășurat activități lucrative în interiorul locului de deținere, pe o perioadă totală de aproximativ 111 luni (muncă neremunerată).

În ceea ce privește evoluția în planul reintegrării sociale, acesta a finalizat programul de adaptare pentru viața instituționalizată, cel destinat persoanelor cu o conduită agresivă, geografia României, educație prin sport, educație civică și trei programe de informare derulate de colaboratori externi, fiind inclus și în cadrul mai multor activități semistructurate, de asemenea, deţinutul a întâmpinat dificultăți în menținerea unui comportament corespunzător, fiind sancționat disciplinar o dată pentru stabilire de legături nepermise.

Analizând conduita acestuia în ansamblu, din momentul încarcerării, ținând cont și de tipul de programe parcurse, tribunalul apreciază că eforturile depuse de acesta pentru reintegrarea sa socială raportat la perioada executată și gravitatea faptei săvârșite sunt reduse, neputându-se reține, în acest moment, că există dovezi temeinice de îndreptare. Aspectele invocate de apărare, în sensul că deţinutul a fost recompensat pe perioada detenţiei şi a participat la programe educaţionale, deşi apar favorabile, raportat la toate motivele expuse anterior, sunt insuficiente la acest moment, în vederea liberării condiţionate.

Aspectele pozitive trebuie continuate şi consolidate. În contextul expus, tribunalul reţine că timpul pe care condamnatul l-a executat din pedeapsă nu este suficient pentru ca acesta să îşi însuşească în totalitate scopul preventiv şi educativ al pedepsei şi nu se poate reţine astfel că este pregătit din punct de vedere educativ să revină în societate”, au scris judecătorii de la Tribunalul Ilfov în Hotărârea nr. 1011/2023 din 15 decembrie 2023.

În 2025, autoritățile promit acțiuni ferme împotriva celor care comit femicid

În timp Gheorghe Vlădan ar putea fi eliberat condiționat din închisoare după crimele comise, femicidul a devenit prioritate pentru autorități, cel puțin la nivel declarativ. Lista femeilor care și-au pierdut viața din pricina iubiților, soților sau foștilor parteneri de viață crește alarmant.

În octombrie 2025, Organizaţia Femeilor Social Democrate (OFSD) anunța depunerea în Parlament a Proiectului de Lege pentru prevenirea şi combaterea femicidelor şi a violenţelor care le preced, care introduce pentru prima dată în legislaţia românească conceptul de femicid – uciderea unei femei pentru simplul fapt că este femeie.

„Azi este ziua aceea în care depunem proiectul de lege care va reglementa femicidul. Ziua în care spunem clar, uciderea unei femei doar pentru că e femeie, are un nume, are o cauză şi de azi are o lege.

Când o femeie este ucisă de partener de soţ, de fostul soţ, în numele controlului, al geloziei sau al onoarei, nu e un simplu omor. Este femicid. Legea obligă Poliţia, procurorii şi Medicina legală să colecteze şi să publice date despre toate cazurile. De ce? Pentru că niciun dosar nu trebuie să mai fie uitat, niciun nume nu trebuie să mai dispară din statistici. Se introduc prin această lege pedepse mai mari pentru crimele comise din dorinţa de control sau de dominaţie, iar în şcoli, educaţie despre egalitate de gen şi relaţii nonviolente.

Credeţi-mă, e un pas uriaş pentru societatea noastră, pentru femeile care n-au mai apucat să depună o plângere, pentru cele care au fost din varii motive reduse la tăcere, pentru mamele care n-au fost crezute. Astăzi România face un pas important spre a numi corect ce se întâmplă. Nu sunt tragedii de familie. Este femicid”, a transmis Alina Gorghiu, iniţiatoare a proiectului de lege, într-un mesaj pe Facebook.

Conform Organizației, proiectul de lege se bucură de un sprijin parlamentar fără precedent: peste 250 de parlamentari și parlamentare și-au pus semnătura pe document, transformând inițiativa legislativă în cea mai susținută din istoria Parlamentului României post-1989.

În iunie 2025, un protest împotriva cazurilor de violență împotriva femeilor a avut loc în Piața Victoriei, participanții având afișe prin care solicitau o intervenție mai fermă a autorităților în astfel de situații. Președintele Nicușor Dan și-a exprimat solidaritatea cu cei prezenți la manifestație.

„România se confruntă cu un nivel îngrijorător de violenţă împotriva femeilor. Doar în primele şase luni ale acestui an, 26 de femei şi-au pierdut viaţa, cele mai multe în urma agresiunilor comise de foşti sau actuali parteneri. Anul trecut, peste 130.000 de cazuri de violenţă domestică au fost raportate. Durerea şi revolta resimţite de societate sunt cât se poate de îndreptăţite. Condamn cu fermitate orice formă de violenţă împotriva femeilor şi reafirm că aceasta nu poate fi tolerată, ignorată sau tratată cu superficialitate.

Fac un apel ferm către autorităţile cu responsabilităţi în aplicarea legii – poliţişti, procurori, judecători – să trateze fiecare caz de violenţă domestică cu maximă seriozitate. Prea multe semnale de alarmă au fost ignorate. Este imperativ ca victimele să fie crezute şi protejate, iar comportamentele abuzive să fie oprite înainte de a se transforma în tragedii. Voi colabora cu viitorul Guvern pentru a construi un pachet de măsuri concrete, care să asigure protecţia reală a victimelor şi prevenirea violenţei de gen.

Niciuna înfrântă. Niciuna uitată. Niciuna mai puţin”, a transmis Nicușor Dan.