Românii ar putea cumpăra energie mai ieftină începând din 2026 – cine ne ajută
Începând de anul viitor, românii ar putea să-și cumpere electricitatea direct de la vecinii care produc energie verde pe acoperișurile blocurilor sau ale caselor. O nouă reglementare adoptată recent deschide calea formării așa-numitelor „comunități de energie”, entități în care mai mulți prosumatori, consumatori, mici afaceri sau chiar instituții publice pot produce și folosi împreună energia electrică, fără a mai depinde complet de rețeaua națională.
Acest model, inspirat din practica europeană, promite nu doar facturi mai mici la curent, ci și o mai bună eficiență în consumul de energie și o reducere semnificativă a pierderilor din transport. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are termen până la finalul acestui an să stabilească regulile de funcționare, modul de calcul al tarifelor și procedura de înscriere în registrul național al acestor comunități.
Conceptul de comunitate de energie presupune cooperarea între vecini, firme și autorități locale, care decid să producă și să consume energie în regim colectiv, folosind instalații proprii – de obicei panouri fotovoltaice. În loc ca energia produsă să fie livrată în sistemul național, aceasta este distribuită local, către membrii comunității, ceea ce înseamnă costuri de transport mai mici și o autonomie energetică sporită.
Mihai Toader-Paști, fondatorul Asociației „Între Vecini”, explică pentru ȘtirileProTV, faptul că această reglementare schimbă radical modul în care se pot folosi panourile fotovoltaice montate pe clădirile colective. „Până acum, la bloc, prosumatorii puteau folosi energia produsă doar pentru spațiile comune. Acum, vecinii pot deveni parte dintr-o comunitate de energie, alături de mici afaceri, primării sau IMM-uri. Împreună, pot schimba și vinde energie prin contracte bilaterale.”
Practic, un bloc cu panouri pe acoperiș va putea furniza energie apartamentelor din interiorul clădirii sau altor consumatori apropiați, fără intermediari, iar tranzacțiile se vor face direct între participanți. Totul se va desfășura prin intermediul unei structuri legale care va administra fluxurile de energie și costurile comune.
Modele europene și beneficii economice
România urmează modelul deja aplicat cu succes în mai multe țări din Uniunea Europeană. Potrivit datelor oficiale, în prezent există peste 9.000 de comunități energetice active pe continent, reunind mai mult de un milion de cetățeni.
În Germania, un exemplu devenit emblematic este cel al satelor în care localnicii și-au construit rețele proprii de distribuție, bazate pe energie solară. Claudiu Butacu, fondatorul organizației EFdeN, afirmă că „într-un sat german, o gospodărie economisește până la 750 de euro pe an datorită energiei produse local”.
În plus, experiența acestor comunități arată că facturile la electricitate pot scădea cu până la 60%, iar stabilitatea prețurilor este mai mare, pentru că energia este consumată în apropierea locului de producție. Dan Pîrșan, reprezentant al Asociației Prosumatorilor, oferă un exemplu practic: „Un cartier de blocuri noi își poate face o rețea paralelă și, pe acoperișuri sau la marginea cartierului, un mini-parc fotovoltaic. Energia circulă printr-o rețea privată, fără să treacă prin sistemul național.”
Un alt avantaj major îl reprezintă costurile de transport mai mici. Deoarece aceste comunități folosesc doar rețele de joasă tensiune sau rețele private locale, pierderile sunt minime. În plus, energia produsă și consumată local reduce dependența de importuri și presiunea asupra infrastructurii naționale de transport.
Finanțare europeană și pașii următori
Pentru ca aceste comunități de energie să devină funcționale, va fi nevoie de investiții în echipamente de producție și stocare, cum ar fi bateriile de capacitate mare. Vestea bună este că, potrivit Corinei Murafa de la Academia de Studii Economice din București, există posibilitatea finanțării comunităților de energie din fonduri europene, inclusiv prin programe naționale de tranziție verde și reziliență energetică.
Acest tip de inițiativă este considerat un pas esențial în procesul de decentralizare a pieței de energie. Prin formarea de microrețele locale, România ar putea reduce consumul la orele de vârf, îmbunătățind stabilitatea sistemului energetic național.
Totuși, pentru ca mecanismul să funcționeze, ANRE trebuie să finalizeze până la sfârșitul anului cadrul legal privind înregistrarea comunităților, structura lor juridică și modul de tarifare. Va fi nevoie și de soluții digitale pentru monitorizarea consumului și pentru transparența tranzacțiilor între membri.
Pe termen lung, comunitățile de energie ar putea deveni coloana vertebrală a tranziției energetice din România. Ele oferă un mod practic de a folosi resursele regenerabile la nivel local, reduc dependența de marile companii de furnizare și încurajează solidaritatea energetică între cetățeni.
O nouă eră a independenței energetice locale
Adoptarea acestui model ar putea schimba profund relația românilor cu energia. În loc să fie doar consumatori pasivi, oamenii vor deveni producători și distribuitori activi, capabili să-și gestioneze resursele și să stabilească prețurile în mod direct.
Pentru mulți români care au investit deja în panouri fotovoltaice, această reglementare deschide posibilitatea vânzării surplusului de energie către vecini, într-un cadru legal transparent și profitabil pentru ambele părți.
Pe măsură ce costurile echipamentelor solare și ale bateriilor scad, iar interesul pentru energia verde crește, formarea acestor comunități ar putea deveni una dintre cele mai importante transformări economice și sociale ale deceniului.
Într-o țară unde dependența de facturile imprevizibile a devenit o realitate dureroasă, ideea de a cumpăra energie direct de la vecinul care o produce nu mai pare o utopie, ci începutul unei revoluții energetice locale — una în care soarele de pe acoperișul tău poate lumina întregul cartier.